ZESTREA ARGEȘENCELOR-SIMBOL NAȚIONAL ȘI REGAL!
Un loc de frunte în ierarhia costumului muntenesc, pentru fastul, eleganţa, înalta valoare artistică şi prestigiul pe care l-a dobândit dincolo de graniţele zonelor de origine, revine portului femeiesc din Muscel şi Argeş.
Ia, fota şi marama acestor costume sunt, fiecare, un exemplu de performanţă tehnologică şi măiestrie artistică.
Maramele din Muscel şi Argeş impresionează prin lungimea şi decorul ales cu fir auriu, bumbac alb şi mătase colorată. Pânza cu margini portocalii, mânecile foarte lungi şi motivul “fuşti”,lucrat cu arnica negru sau roşu şi fir auriu sau argintiu, sunt emblemele Muscelului.
Mâneca răsfrântă, încreţul policrom urmat de râuri sau o blană de motive, potenţate vizual prin adăugare de paiete şi mărgele, definesc zona Argeş.
În ceea ce priveşte fotele,în ambele zone decorul este plasat pe poale şi pulpene, fiind ales cu fir auriu şi argintiu pe fond negru, roşu, albastru sau alb (Muscel). Exceptând această compoziţie, fota argeşeană, de mai mici dimensiuni, se poartă asociată în faţă cu o zăvelcă armonizatăcromatic şi compoziţional cu fota. Nota distinctivă a fotei de Argeş este repartizarea decorului de jur-împrejurul laturilor formând un chenar ce lasă în centru, un mic spaţiu nedecorat.
Legătoarea este acel element specific doar Argeșului care amintește,parcă,de faptul că descindem din domni și prinți iar Negru Vodă trecea pe Argeș în gios!
Pentru eleganţa şi preţiozitatea materialelor, iile, fotele şi maramele muscelene, au fost adoptate în multe zone ale ţării ca embleme ale costumului naţional.
Regina Elisabeta, în anul 1885, sugera ca la balul curţii toate doamnele să se îmbrace în port popular. În acest fel, Casa Regală lansa o adevărată modă, prin intermediul căreia erau îmbinate elemente de port popular cu piese occidentale. Moda purtării costumelor populare ia amploare mai ales în contextul unirii Principatelor, fiind o formă de manifestare a sentimentelor naţionale.Regina Maria de asemenea a stilizat ;i a asortat cele mai prețioase bijuterii la costumul popular descoperit la Vila Florica,ulterior în satele muscelene sau din zona Curtea de Argeș.
În timpul lucrului, femeile spuneau o rugăciune ortodoxă pentru comunicare cu divinitatea: „Cămara Ta Mântuitorule, o văd împodobită. Şi îmbrăcăminte nu am ca să intru într-însa. Luminează-mi haina – taina sufletului meu! Si mă mântuieşte, Mântuitorul meu”.
Vineri,orele 17,30 la Schitul Florica de la Ștefănești va avea loc un eveniment de excepție organizat de florăria CHAPEAU,cu binecuvântarea IPS Calinic.Fete frumoase,doamne de succes vor prezenta coronițe,costume populare,se va dansa Călușul și se va explica acest obicei al Sânzâienelor.
