Se apropie 2018 iar România sărbătorește Centenarul Marii Uniri.Mulți se vor concentra pe Marea Unire de la Alba Iulia,alții vor evidenția și rolul familie regale și poate a argeșeanului Ionel Brătianu,prim-ministrul României Mari.Câți însă știu despre un personaj uriaș dar puțin mediatizat numit Gheorghe Băgulescu?
Dupa ce a luptat in Primul Razboi Mondial in Batalionul de vanatori de munte, căpitanul Bagulescu Gheorghe a fost decorat cu cel mai inalt ordin militar roman „Ordinul Mihai Viteazul”, alaturi de alti 14 militari ai unitatii. In 1926 s-a casatorit la Bucuresti cu Elena Dimitriu, de nationalitate franceză,naș de cununie fiindu-i Octavian Goga.
A fost numit atasat militar al Regatului Romaniei in Imperiul Japonez (1935-1939) si ambasador al Romaniei in Japonia, Manchuko si China (1941-1945).
Recuperat de americani in 1946, emigreaza mai tarziu in sudul Frantei, de unde va sprijini material CNR si pe generalul Nicolae Radescu,după moartea acestuia devenind chiar el prim-ministrul României din Exil.
A fost un opozant al lui Alexandru Marghiloman (In urma publicarii textului tratatului de pace semnat la incheierea Primului Razboi Mondial, „in numele constiintei natonale”, Bagulescu a lipit pe zidurile Iasilor un manifest violent la adresa lui Marghiloman si a „presei mercenare, puse in slujba inamicului”, in care il amenta pe Marghiloman ca „trebuie sa existe pe undeva un suflet curat, un revolver incarcat sau o grenada”. A fost dat in judecata si achitat.), Carol al II-lea al Romaniei si Ion Antonescu, caruia i-a refuzat propunerea de a prelua portofoliul Ministerului de Interne. Se spune chiar ca Bagulescu a fost contactat inaintea lui Antonescu pentru a prelua sefia statului, dupa abdicarea regelui in 1940.
In 1943, la ordinul lui Hitler, s-a organizat de Gestapo un atentat la viata lui Gheorghe Bagulescu. Scapat cu viata, a fost ajutat de diplomati elvetieni a reusit sa fuga in S.U.A., de unde a plecat in Franta si s-a stabilit la Nisa, pe Coasta de Azur. In 1950 l-a cunoscut pe primarul localitatii Menton si a lasat colectia sa de arta orientala acestei localitati, unde s-a deschis un muzeu de arta japoneza. In semn de recunostinta, a primit titlul de „Cetatean de onoare al orasului Nisa”.
Colonelului Gheorghe Bagulescu, atasat militar al Romaniei in Japonia, i-a fost decernat de catre Imparatul Japoniei Ordinul „Tezaurul Sacru clasa a III-a “ in anul 1939, dupa aparitia cartii Suflet japonez.
In 1973, Ministerul Culturii din Romania a achizitionat pentru Muzeul National de Arta al Romaniei o bogata colectie de arta chino-japoneza, care facea parte din succesiunea generalului Gheorghe Bagulescu. Până astăzi dorința sa testamentară de a fi îngropat la Florica-Ștefănești,”când vremea și vremurile o vor permite,într-o Românie liberă”,nu a fost respectată.Un gest frumos pentru cel rănit la Mărășești,pentru cel care alături de alți 14 ofițeri printre care se număra și Carol al doilea,poate ar trebui făcut.
Noblețea sufletească și condeiul său minunat,deși a scris multe cărți,ne-am propus să vi-l arătăm prin această scrisoare emoționantă așternută pe hârtie la moartea lui Carol Ferdinand.
“Plâng cavalerii, Măria Ta.
Plâng ostaşii faptelor “cruciuliţei albastre”; plâng cei 260 de copii al Măriei Tale.
În sufletul lor dimineaţa de Sf. Ilie a înmuiat oţelul faptelor şi, pe obrajii sărutaţi de Măria Ta, au început să se furişeze astăzi lacrimi.
Ai încredere în fii ţării. Au trecut treisprezece ani de veghe, de muncă fără răgaz, de sacrificii. Lasă grijile, lasă truda – eşti obosit – dormi, Măria Ta.
Acolo sus, cavalerii plecaţi înainte Măriei Tale îţi vor ieşi în cale, cornistul Blăjan din Dobrogea va fi sunat onorul, iar cele 800.000 de suflete te vor înconjura cu dragostea lor.
Te va primi Înţeleptul Rege Carol, cu Marele Mihai şi mult chinuitul în trecerea prin această lume Avram Iancu….
Şi cei care au muncit în această ţară te vor fi primit ca Regele muncii, şi cei care au suferit ca Regele suferinţei, iar cei care au birut, ca pe un biruitor ce s-a biruit pe el însuşi.
Căci dacă n-ai fi fost rege, Măria Ta, te făcea fapta rege.
Iar noi, cei rămaşi aici, purtaţi de suflet, ne vom face sfânta datorie şi te vom însoţi deavalma cu poporul la lăcaşul de veci.
Acolo, în fiecare an se vor aduna Cavalerii, în zorii zilei de Sf. Ilie, aşa cum Îţi plăcea Măriei Tale ca să-i aduni în seara de Sf. Mihaiu.
Şi rând pe rând va veni câte unul din mijlocul nostru care să vestească cele bune Măriei Tale şi aşa, unul câte unul, în scurtă vreme vom sosi cu toţii acolo sus şi vom sosi iarăşi în jurul Măriei Tale aşa cum de la răsboiu încoace am fost în fiecare an.”
