Fără categorie

De ce Moise sculptat de Michelangelo are coarne

 Papa războinic Iulius al II-lea, patronul lui Michelangelo, l-a însărcinat pe artist să-i construiască un mormânt pe măsura ambițiilor lui de autonomie, mormânt pe care să-l așeze apoi în bazilica Sfântul Petru de la Vatican. Ajuns la 33 de ani, Michelangelo Buonarroti pictase până atunci un singur tablou. Papa Iulius al II-lea își asumă riscul și îi încredințează și tavanul capelei. Michelangelo citise și recitise Biblia de sute de ori și totuși…Cât de mult contează traducerea corectă a unui text dintr-o limbă în alta și ce greșeli uriașe se pot face când unele cuvinte sunt interpretate eronat! Din cauza unei traduceri greșite, faimoasa statuie a lui Moise are coarne, deși a fost concepută pentru una dintre cele mai importante biserici ale papalității.

De ce Moise sculptat de Michelangelo are coarne 2

Originalul ebraic spune așa la Exod 34,29: „pe când se cobora Moise de pe muntele Sinai – iar cele două table ale mărturiei erau în mâna lui pe când se cobora de pe munte –, el nu știa că pielea de pe fața lui strălucea pentru că vorbise cu Domnul.” Versiunea greacă a Septuagintei, de dată foarte timpurie, adică de la jumătatea secolului al III-lea înainte de Hristos, păstrează înțelesul originalului, abstractizând totuși în stilul ei specific expresia ebraică „pielea feței sale” care devine în grecește „înfățișarea feței sale”. Însă și într-o parte, și în cealaltă, se spune limpede că chipul lui Moise strălucea (în ebraică qāran, în greacă dedóxastai). Dacă însă ne uităm în traducerea latinească atribuită sfântului Ieronim, adică în Vulgata, lucrurile devin greu de înțeles: „chipul lui avea coarne” (quod cornuta esset facies sua). În acest caz, principiul traducerii Vechiului Testament în limba latină enunțat de însuși autorul ei, Hebraica veritas, i-a jucat acestuia feste. Pentru că, urmând, se pare, o altă tradiție de traducere Bibliei ebraice în greacă, datorate unui învățat evreu din secolul al II-lea după Hristos, Aquila, traducătorul Vulgatei citește și interpretează greșit sensul rădăcinii triconsonantice qrn, care stă la baza a două verbe diferite, unul însemnând „a străluci”, și altul „a avea coarne”. Confuzia rădăcinii identice a celor două cuvinte e posibilă pentru că, în scrierea semitică antică se notau doar consoanele, iar vocalele erau intuite și pronunțate în conformitate cu contextul.  începând din secolul al VI-lea după Hristos, are loc o reformă a scrisului în limba ebraică ce presupune notarea cu semne specifice de regulă sub consoane a vocalelor corecte. Or, în cazul nostru, traducătorul în latină avea sub ochi numai originalul nevocalizat și a interpretat greșit rădăcina qrn, fiind convins de valabilitatea versiunii sale pe care o va fi confruntat cu aceeași soluție din traducerea lui Aquila. Astfel, cititorii Vulgatei au perseverat în lectura acestei versiuni fără sens, căreia i se datorează și apariția stranie a lui Moise din San Pietro in Vincoli.

Mai există o altă explicaţie, şi anume aceea că în Europa medievală, pe timpul lui Michelangelo, exista un puternic curent de anti-semitism; multor artişti creştini din Europa li se cerea (în special de către Vatican) ca evreii din Vechiul Testament să fie reprezentaţi cu…coarne (pentru a păra vânduţi diavolului)! Aşadar, nu ar fi nimic mistic, ci doar politic.