După 78 de ani, la Curtea de Argeș a mai fost adusă o regină

13 august 2016 este ziua care a pus punct celor 93 de ani pe care Regina Ana a României i-a trăit în această viață. Cortegiul funerar ne-a traversat județul prin Topoloveni, Ștefănești, Pitești spre Curtea de Argeș. Clopotele au sunat lung și trist pe toată durata trecerii, iar alaiul mortuar a fost întâmpinat de pâlcuri de oameni care așteptau de ore bune să vadă sicriul care purta rămășițele pământești ale Anei de Bourbon. În Ștefănești, de-o parte și de alta a străzii, cei opriți să întâmpine cortegiul funerar  au aruncat flori în calea mașinilor din convoi și au aplaudat la trecerea coloanei oficiale. Televiziunile de știri își făcuseră datoria încă o dată, făcându-i curioși pe românii care au ieșit din case să fie alături de familia regală. Principesa Margareta a salutat mulțimea în trecere.  Până la Curtea de Argeș, cortegiul a încetinit în dreptul grupurilor de oameni strânși să salute ultimul drum al celei care a fost soția regelui Mihai al României. Primarii orașelor și comunelor prin care s-a trecut, Topoloveni, Ștefănești și Bascov au întâmpinat alaiul până la ieșirea din localitate.

Odată ajunși la Argeș, au fost întâmpinați de protosinghelul Caliopie Ichim, acela care s-a ocupat de organizarea slujbei de înmormântare, în rit ortodox. Corul Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, dirijat de Gheorghe Neacșu, a marcat solemnitatea momentului, alături de arhiepiscopul nostru Calinic al Argeșului și Muscelului, precum și de ÎPS Iosif al Europei Meridionale și Occidentale.  Minunate voci au cântat prohodul trecerii la cele veșnice a celei care a fost Ana de România, iar glasul arhiepiscopului nostru a dominat totul în jur. Un moment care ar putea să lanseze speculații ar fi acela că reprezentanții caselor regale străine nu au fost invitați să ia parte la punerea în criptă a sicriului. În schimb, l-am văzut pe episcopul catolic prezent în catedrală, ceea ce ne duce cu gândul la faptul că înhumarea ar putea să fi fost făcută în rit catolic, iar după ce și-a făcut treaba s-a făcut nevăzut. Spunem acest lucru deoarece este singura înmormântare de acest gen la care nu s-a făcut public momentul băgatului în criptă.

Oficialitățile de sânge albastru despre care s-a spus că și-au anunțat venirea la eveniment s-ar putea să nu fi fost chiar ei prezenți, ci doar niște delegați, având în vedere că printre aceștia erau unii foarte cunoscuți ,dar care n-au putut să fie și zăriți la înmormântarea de la Curtea de Argeș. În schimb, prezența Prințului Nicolae n-a trecut neobservată, și chiar era vizibil afectat de moartea reginei. Finalul înhumării Anei de Bourbon-Parma, franțuzoaică prin origine, în Catedrala Regală,  l-a reprezentat un bufet suedez desfășurat în cadru privat. Curier TV a fost singura televiziune din județ care a transmis în direct toată procesiunea de înmormântare, achitându-se foarte bine de sarcina care le-a fost încredințată pe toată durata evenimentului. Ultima înmormântare regală care a avut loc la Curtea de Argeș a fost a reginei Maria și a avut loc în 24 iulie 1938. 

{gallery}regina{/gallery}