Mic la stat, mare la sfat- Ion C.Brătianu
Astăzi se împlinesc 146 de ani de la fondarea Partidului Național Liberal iar în curând, 200 de ani de la nașterea părintelui fondator al României Moderne și PNL. Cu această ocazie vă propune să cunoașteți și aspecte inedite din viața personală și activitatea marelui Ion C.Brătianu.
Copilul ispravnicului bun și blând cu ochi albaștri de pe Valea Topologului- Dincă Brătianu, începe să fie consemnat de istoria țării la 1848 alături de fratele său Dumitru dar și de frații Golești, când Ion C.Bratianu participa activ la mișcările revoluționare. Pe 29 iunie îl reîntâlnim în fruntea maselor dezlănțuite, Mitropolitul Neofit acuzandu-l direct că : „numai el (I.C.Bratianu) a făcut totul în aceea zi pentru a răsturna guvernul boieresc si a readuce guvernul constituțional.Intensa sa activitate din acele zile, ca de altfel si iuteala si eficacitatea cu care intervenea în cele mai dificile momente, vor atrage admirația poporului ce-l va dezmierda, dandu-i porecla de ” Firfirica”, precum moneda măruntă purtând aceeasi denumire. Bunele sale sfaturi vor atrage tot mai mult încrederea participantilor la evenimente, încât ori de câte ori era de luat o hotărâre, poporul cerea: „Să vedem ce zice Firfiricul. Să ascultăm pe Firfiricul”.
Mic de statură dar deștept din cale afară, Ion C. Bratianu purta adesea pantofi cu talonete în timp ce toată copilăria a umblat desculț, mama sa -Anastasia Tigveanu neavându-l în grații tocmai pentru că nu era frumos și înalt precum favoritul său Teodor. Șosetele sale erau din mătase fiindcă obișnuia să crească viermi de mătase la Florica iar costumele, în mare parte, le procura de la Alexandria- Teleorman, dintr-un atelier.
A scăpat din atentate, s-a răsturnat cu o birjă, a ratat, de puțin, o cărămidă ce era să-i cadă în cap, a avut opt copii și este prim- ministrul cu cele mai lungi mandate din istoria noastră. De fiecare dată când ”dribla” moartea, apropiații îi organizau o petrecere, cu de-ale gurii de la ”Casa Capșa”.
Este primul boier român medaliat la Expoziția Universală de la Paris unde a participat cu vinul și fructele de la Florica în 1864, la invitația lui Alexandru Odobescu.
Masoneria ocupă un rol important în viața sa, în acea perioadă masonii fiind cei care au schimbat Europa în bine. După ce și-a facut studiile primare la Pitesti, sub mana dascalului Nicolae Simonide, urmând ca studiile superioare sa le urmeze la Paris, acolo unde in 1846 este initiat in francmasonerie alaturi de fratele sau, Dumitru Bratianu, in Loja Ateneul Străinilor . Se afiliaza apoi Lojii Trandafirului Perfectei Taceri in care la data de 14 iulie 1847, i se acorda gradul de Maestru. Un an mai tarziu, trece in Loja bucuresteana Frăția , dupa care, reintors in Franta, este arestat pentru participarea la atentatul impotriva lui Napoleon al III-lea. Hotărăște să se intoarca in țară si in 1857, infiinteaza Loja masonica Steaua Dunarii. Cel mai important „frate” și prieten care l-a inspirat în acest domeniu este C.A. Rosetti.Firfiric” îi ziceau și rudele soției sale Pia dar nu cu simpatie ci dispretuindu-l pentru că risipea averi și fusese în pușcărie în Franța din cauza spiritului revolutionar.
În 1866, după abdicarea lui Alexandru Ioan I Cuza, a jucat un rol decisiv în aducerea lui Carol I pe tronul României. Ion C. Brătianu a plecat la Düsseldorf pentru a obține consimțământul tânărului principe pentru a deveni domnitorul românilor. În primii ani, Ion C. Brătianu a avut mai multe portofolii ministeriale, apoi liberalii au trecut în Opoziție.Ion C. Brătianu a fost unul dintre artizanii unificării diferitelor grupări liberale sub sigla Partidului Național Liberal în 1875. Un an mai târziu, în 1876, liberalii au preluat puterea. În această calitate, au pregătit proclamarea independenței în 10 Mai 1877 și războiul de independență din 1877 – 1878. De asemenea, Ion C. Brătianu, împreună cu ministrul de Externe, Mihail Kogălniceanu, a obținut recunoașterea internațională a independenței și a Unirii cu Dobrogea. Tot în timpul guvernării lui Ion C. Brătianu, în 1881, a fost proclamat Regatul. În 1886, Ion C. Brătianu a fost ținta unei tentative de asasinat, în timp ce se plimba pe o stradă din București, dar a scăpat nevătămat. Atentatorul, Stoica Alexandrescu, a fost prins și condamnat la 20 de ani de temniță. Ion C. Brătianu a rămas în funcția de prim-ministru până în 1888 și a murit în 1891, în vârstă de 70 de ani.
