125 de ani de la nașterea lui Zavaidoc
Într-o zi de 8 martie, s-a născut Zavaidoc (Marin Teodorescu), cel mai cunoscut lăutar român al perioadei interbelice. Era anul 1896. Pitești.
Pe mama sa o chema Constanța și era o femeie foarte frumoasă iar tatăl său- Tănase era un lăutar vestit al Piteștiului. Se spune ca tatal lui Zavaidoc ”canta la tambal de plangeau si surzii si alinta cu vioara urechile obisnuitilor de prin carciumi”.
Zavaidoc, ramas fara tata la varsta de 13 ani, alaturi de frații sai va forma taraful ”Frații Zavaidoc” ca sa asigure traiul familiei. Marin canta la chitara si voce, Zoe la acordeon si Vasile la vioară. La 20 de ani, Marin Teodorescu va fi inrolat in Armata, in regimentul 44. Perioada in care ii va incanta pe soldati cu muzica lautareasca. Generalul Traian Mosoiu, impatimit al muzicii populare il va boteza pe Marin cu numele ”Zavaidoc”, inspirat din regionalismul ”zavaidoaca” care inseamna ”nabadaios”,”om vesel”. Cântă prin spitalele din Moldova alături de George Enescu și mai alină din durerea soldaților.
Dupa terminarea razboiului se va stabili la Bucuresti, unde va fi elevul lui Dimitrie Cutavas, al tenorului Dumitru Mihailescu-Toscani si va primi indrumare si de la Petre Goanga. Tarafulul de trubaduri li se va alatura si sotul Zoiei, Tanase Pelidius care canta la clarinet.
In perioada interbelica, muzica lui Zavaidoc rasuna in toate restaurantele mondene ale vremii. Muzica tarafului ajunsese cunoscuta in toata tara si peste hotare, asa succes fulminant au putut cunoaște. În afara succesului său pe plan artistic, Zavaidoc făcea furori printre femei chiar dacă avea doar 1,56 m.
Primul contract cu o casa de discuri a fost semnat intre 1925-1926, la Columbia. Taraful reusind sa imprime peste 30 de viniluri. Printre cele mai renumite piese amintim ”Cantec al lui Zavaidoc”, ”De cand m-a aflat multimea”, ”Dragostea e ca o raie”, ”Pe deal pe la Cornatel”.
In anul 1937, va participa la Expozitia Universala de la Paris, alaturi de Orchestra lui Grigoras Dinicu si alti mari artisti ai lumii. Face senzație aici, în Cartierul Latin, la restaurantul românesc condus de George Botez – fratele renumitului diseur Titi Botez.
În 1943, plutonierul Marin Teodorescu(Zavaidoc) este înrolat la Târgoviște apoi prin ordin superior e chemat în Basarabia unde cântă. Pe frontispiciul unui mare restaurant din Tighina, Victoria, scria cu litere mari: ,,Aici cântă marele cântăreţ român Zavaidoc, venit să distreze Armata Română”. Într-o bună zi este „răpit” în plină stradă, fiind dus la Odessa, la mareşalul Ion Antonescu, pentru a susţine o petrecere ce se prelungeşte două zile şi o noapte. Aici, se povesteşte, ar fi cântat „Aş muri, dar nu acum!”
A murit sărac și orb, în aceași zi cu fiica sa la 13 ianuarie 1945.
