Cultură

Ziua de Armindeni și tot ce trebuie să faceți de 1 Mai

Armendinul (începătorul verii), Armendina, Armindeni; Maiul; Ziua Pelinului; Ziua Bețivilor- aceasta sărbătoreau românii de 1 mai.

Ziua de Armindeni și tot ce trebuie să faceți de 1 Mai 2

Începutul verii era serbat prin împodobirea porților cu crengi de verdeață, ca semn al triumfului renașterii naturii. Însemn al fertilității, creanga (stâlpul) de armindeni era păstrat de cele mai multe ori până în momentul secerișului, lemnul acesta fiind folosit la arderea cuptorului în care este coaptă pâinea nouă. În prima zi a lui mai (Armin, Irmin den – ziua profetului Irimia) se realizau practici de propițiere ce favorizau o mai bună acomodare cu noul anotimp: spălatul cu rouă, băutul vinului roșu, amestecat cu pelin. Vecinătatea unor sărbători a generat suprapuneri cu reprezentări ale mitologiei creștine: armindenul este semnul pe care evreii l-au pus în fața locuinței în care se afla Iisus, pentru a o putea recunoaște a doua zi, când veneau să-l prindă. A doua zi însă au constatat cu surprindere că în fața fiecărei porți se afla un semn identic. Frecvent însă se poate observa o contaminare cu Sf. Gheorghe, când există același obicei de împodobire a porților, al gospodăriilor, cu verdeață, precum și cel al scăldatului ritual cu rouă (nu întâmplător în multe zone ale țării sub acest nume este cunoscută chiar sărbătoarea Sf. Gheorghe). Probabil aceeași origine o avea și obiceiul de a mânca, în această zi, miel fript (un sacrificiu asemănător era făcut și de Sf. Gheorghe, o sărbătoare prin excelență pastorală). În același timp, petrecerea la iarbă verde, prilej cu care se intensificau practicile de propițiere și apotropaice începute mai devreme, la Mărțișor, atestă faptul că această lună ce începea astăzi era considerată una de tranziție, în care se împlineau, se finalizau multe din actele declanșate anterior și care vizau perioada de vară. Intrarea în noul anotimp, deosebit de importantă pentru agricultori, în special, era marcată nu numai prin acte de propițiere ce aveau ca scop o bună stare a sănătății individului, o acumulare de putere pentru noul sezon agricol ce abia începea (consumarea de vin roșu pentru înnoirea sângelui sau pentru sănătatea ficatului, caș alb pentru purificare). Veselia ce se impunea din partea tuturor membrilor colectivității era îndreptată către elementele cu care plugarul avea de-a face în această perioadă. Ziua se serba pentru odihna pământului, pentru ca acesta să poată da rezultate bune în acest sezon și, mai ales, pentru sănătatea vitelor. Cum animalele de bază în muncile agricole ale țăranilor erau boii, nu este întâmplător faptul că sunt numeroase sărbătorile consacrate acestora (cf. Marcu Evanghelistul – Marcu boilor, și el în preajma sărbătorii de Sf. Gheorghe!).

Ziua de Armindeni și tot ce trebuie să faceți de 1 Mai 3
”Tratament” de Armindeni în județul Neamț, 1920

În aceeași cheie specifică, sacralitatea ce pogora asupra acestor animale era adesea nefastă pentru oameni, fapt ce impunea cu strictețe ca ele să nu fie nici măcar atinse în această zi. Nerespectarea sărbătorii atrăgea după sine îmbolnăvirea sau pierderea animalelor de muncă. Pentru că unul dintre elementele centrale ale riturilor din această zi era vinul (pelin), se poate considera că avem de-a face și cu ecouri ale unei sărbători viticole, îndreptate mai ales către conservarea vinului vechi, care era astfel valorizat (sărbătoarea se ține pentru ca vinul de anul trecut „să nu facă flori“) și protejat prin intermediul plantei magice a anotimpului, pelinul. Armendenul e și sărbătoarea boilor. Nu se pune mâna pe coarnele boilor, nu se înjugă. Acolo unde i-ai lăsat în ajun, acolo-i dai pace . Se ține această sărbătoare și pentru ca viile să dea rod mult și bun . Se întovărășesc mai mulți, iau cu ei mâncări (fripturi de miel, pasăre), băuturi, ca vin (pelin), lăutari, se duc pe la pădure și pe la verdeață, petrec bine, făcând Armindenul Sf. Prooroc Ieremia sau Maiul, ca să fie veseli și sănătoși peste an (Speranția, VII, f. 141 v). Petrec pe iarbă verde cu miel fript și vin bun până se cherchelesc bine; când se întorc spre casă, aruncă cu farfurii prin copaci Sf. Irimia aduce rodul și belșugul. Cine serbează îl are protector și îi aduce belșug, asemeni îi ține casa îndestulată și plină de bunătăți . Sf. Ieremia se plimbă cu coșul plin cu piatră prin holdele celor ce lucrează în această zi (Speranția, V, f. 331 v).

Obiceiuri și supersiții de Armindeni

Băutul Mărțișorului – petrecere câmpenească în ziua de Arminden, ocazionată de scoaterea mărțișorului agățat în piept sau legat la mână în ziua Dochiei (1 martie). La ospățul desfășurat la pădure, în vii sau livezi, și la care participă rude și prieteni, tineri și bătrâni, se mănâncă miel fript și se bea vin pelin pentru înnoirea sângelui și sănătatea oamenilor . În prima zi de mai să te plimbi în aer curat în faptul zilei (revărsatul zorilor), spre a deveni vioi, iute și puternic peste tot anul . În această zi, dis-de-dimineață, până a nu răsări soarele, e bine să te speli pe mâini și pe față cu roua ce cade peste noapte pe flori și ierburi .

Ziua de Armindeni și tot ce trebuie să faceți de 1 Mai 4

În timpul zilei se bea pelin roșu la iarbă verde. În ziua de Arminden să bei vin roșu, că se înnoiește, se subțiază sângele . Zic că prind sânge, de au până la anul . Tot așa să faci în toată luna lui mai, că se înnoiește și maiul . Pelinul recoltat în această zi era un leac apreciat pentru tratarea malariei, durerilor de stomac, a umflăturilor, a bolilor de ochi . Cine mănâncă caș dulce și vin alb petrece bine tot anul . De la prima mai până la capătul acestei luni să bei dimineața pe inima goală un pahar de apă și să mănânci unt cu pâne (Mangiuca, 1882, p. 19).

Apărător de rele și durere: Armindenul se ține de femei, ca să nu piară laptele de la vaci (Speranția, I, f. 332). Se serbează prin nelucrare în casă și la câmp, pentru grindină . Cine nu sărbătorește se îmbolnăvește și zace un an (Speranția, VIII, f. 151 v). Se ține de bărbați, ca să nu se taie boii la plug (Speranția, VIII, f. 154 v). Nu e bine a se înjuga vitele, nici a se atinge de coarne măcar. Se ține pentru sănătatea vitelor trăgătoare. La cine n-a ținut, au murit vitele în jug, iar la alții s-au umflat la gât Se ține pentru ca vinul din anul trecut să nu facă flori (Speranția, VII, f. 161 v). Femeile nu frământă pâine, că mucezește . Oamenii nu muncesc, spunând ei că nici rândunelele nu-și lipesc cuibul în acea zi. Cine lucrează în această zi, li se pune foc la casă de către rândunică . Oamenii se spală dimineață cu rouă, ca să nu se îmbolnăvească de friguri . Azi se bea vin pelin pe iarbă verde, spre a nu fi mâncați de purici pe timpul verii Fasolea semănată în această zi este mult mai roditoare. E bine a se pune pepeni, castraveți, pentru că în cursul anului nu vor fi mâncați de viermi . Armindenul se ține pentru ca să se facă păpușoi . Armindenul era considerat început de vară și limită calendaristică până când se mai putea semăna porumbul . Dacă nu se seamănă până la Arminden, poți să bagi mestecăul mămăligii în foc . Femeile caută buruieni pentru leacuri în această zi. Dacă în ziua de Armindeni e ploaie, va mai ploua încă patruzeci de zile.

Acest articol vi l-am prezentat grație domnului Sorin Mazilescu, profesor la Universitatea de Stat Pitești și doctor în folclor, care de-a lungul timpului a adunat toate informațiile despre tradițiile Argeșului și Muscelului în diferite lucrări de specialitate și nu numai.

Etichete

Articole similare

Close