Tu știi cine a scris muzica pentru „Tatăl nostru”?

În fiecare duminică la biserică, toți enoriașii cântă „Tatăl nostru”. Dar oare cine a scris muzica? De ce zicem „izbăvește” sau „viclean”? Cine a tradus în limba română rugăciunea? Un ieșean a încercat să răspundă la toate întrebările dându-și chiar doctoratul pe această temă.

Tatăl nostru este cartea de vizită a limbii în lume, căci ea conține termeni fundamentali din graiul unei comunități istorice – paternitate, cârmuire, voie, pâine, rău etc.). Așa se face că a fost cel mai citat text în vechile studii de comparativism lingvistic sau pur și simplu pentru a demonstra latinitatea limbii române”, explică Iosif Camară- cercetător în domeniul științelor umaniste. „În forma actuală, rugăciunea Tatăl nostru conține 60 de cuvinte, din care 90% sunt de origine latină, iar 10% sunt împrumuturi din alte limbi – sau derivate românești din împrumuturi: slave (sfințească, voia, greșalele, greșiților, ispită, izbăvește) și maghiare (viclean).” Prin urmare, rugăciunea păstrează în textul său numeroase indicii despre felul în care circula rugăciunea, despre limbile și curentele care au influențat lumea românească într-o anumită perioadă a istoriei, dar și despre contactele culturale dintre țările învecinate și provinciile istorice românești.O variantă mai puțin cunoscută, dar care se păstrează până în zilele noastre în Basarabia, este „pâinea noastră cea de pururea”, care a apărut în diverse traduceri timp de un secol.

În România, încă poate fi auzită în slujbe în care se cântă „Tatăl nostru” în varianta compusă de Ciprian Porumbescu, în locul clasicului Anton Pann.„Pâinea noastră cea spre ființă” a apărut la începutul secolului al XIX-lea, datorită unei noi traduceri din greacă. Aceasta s-a realizat sub influența isihasmului, un curent mistic ce punea accentul pe concentrarea minții și pe liniștea interioară.

În 1850, Anton Pann a realizat o versiune muzicală a rugăciunii, optând pentru această expresie. Se cântă astfel în biserici până în prezent și este considerată normă, alături de „cea de toate zilele”.”Cea mai veche variantă a rugăciunii Tatăl nostru s-a conservat în limba greacă, pe un papirus datat în jurul anului 200. În privința contextului în care a apărut rugăciunea în limba română, cercetătorul Iosif Camară precizează că „Prima versiune a rugăciunii Tatăl nostru în românește se păstrează într-un evangheliar din 1551-1553. Rugăciunea apare deci odată cu primele texte românești” mai spune doctorul și cercetătorul Iosif Camară de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.