Cultură

LICEENII DIN ODOBESCU-PROIECT IMPORTANT

Revista Agressive susține tinerii liceeni și va începe să publice anumite articole referitoare la activitatea lor sau chiar scrise de ei.Astăzi vă prezentăm din partea unui tânăr al Colegiului Odobescu,Sebastian Zinca,despre un proiect important.

”Ȋncepând cu anul şcolar 2017-2018 Colegiul Naţional Alexandru Odobescu este partener alături de şcoli din Polonia şi Islanda în proiectul ERASMUS +, KA2 – Let’S make A difference bY combating xeNOphobia! coordonat de Almasskolan Lindome din Suedia.

Obiectivele proiectului sunt: sensibilizarea elevilor față de la problemele legate de xenofobie, promovarea studierii limbilor străine și a utilizării instrumentelor TIC, implicarea în activități de educație non-formală, responsabilizarea în ceea ce privește autoeducația tinerilor.

Printre activităţile care urmează a se derula se pot menţiona: relizarea unor filme de prezentare individuală, realizarea unor filme de prezentare a școlii, orașului și județului, prezentarea acestora în cadrul mobilităților, realizarea unui site – vlog, participarea la dezbateri pe teme de istorie a xenofobiei, participarea la dezbateri pe teme de combatere a xenofobiei, realizarea de sondaje, studierea țărilor partenere (Suedia, Islanda, Polonia), corespondența cu elevi din alte țări, participarea la schimburi școlare organizate pe durata celor doi ani de proiect, realizarea unor expoziții pe tema proiectului etc.

Echipa de lucru a proiectului este compusă din elevi şi cadre didactice. Elevii care participă la activităţi sunt elevi ai Colegiului Naţional Alexandru Odobescu, Piteşti, clasele IX – XII, au vârsta cuprinsă între 14 – 18 ani și au trecut printr-un proces de selecţie în două etape: dosar de selecţie si interviu, recomandarea profesorului diriginte fiind obligatorie. Ȋn procesul de selecţie s-au avut în vedere: profilul personalităţii candidatului, capacitatea de a lucra în echipă, toleranţa, rezistenţa la stres, capacitatea de adaptare, seriozitatea şi credibilitatea, puterea de convingere), disponibilitatea de a lucra în timpul liber, sprijinul familiei, posibilitatea de a caza elevi străini în familie şi nu în ultimul rând, cunoştinţele de limbă engleză.

Prima mobilitate, constând într-o întâlnire transnațională și o serie de cinci zile de activități de învățare la care au luat parte șapte elevi, s-a desfășurat între 2-6 octombrie la Lindome în Suedia. Au fost zile pline, s-a lucrat susținut și acum putem spune că evenimentul a fost un succes.

Ana-Maria Prundeanu din clasa a X-a G ne povestește:

Pentru început, țin să menționez că a fost prima mea participare în cadrul unui astfel de proiect, ceea ce mi-a dat ceva emoții, pentru că nu știam ce va urma și-mi doream ca totul să iasă perfect.

Ajunși la destinație ne-am îndreptat fiecare către casele partenerilor noștri. Casa Amandei era plină de căldură sufletească, primitoare, simţeai imediat cum îi treceai pragul, pentru că familia Amandei era aşa. Mama ,,de schimb” , o doamnă deosebită, care s-a ocupat ca mie să nu îmi lipsească nimic, mi-a gătit mâncare specific suedeză încă din ziua în care am ajuns la ei, iar surorile mai mici ale Amandei erau atât de dulci si de năstruşnice. Au dorit încă din seara aceea să îmi arate iepurii pe care îi creşteau, să îmi prezinte casa și camera în care aveam să locuiesc, m-au întrebat despre ţara mea şi despre obiceiuri.

A doua zi, alte emoţii ! Urma să-mi cunosc noii colegi, ulterior prieteni, cu care aveam să-mi petrec următoarele șase zile și care au reușit să mă facă să ma simt ca acasă, în familie. A urmat o serie de jocuri interactive, de cunoaștere, care să ne ajute în a comunica cu ceilalți, realizarea logo-ului proiectului, compunerea echipelor și prezentările fiecărei școli implicate și, respectiv, cele individuale. De asemenea, după pauza de prânz, ne-a fost prezentată ideea de xenofobie și ce presupune acest lucru.

Ei bine, dacă prima zi a fost despre cunoaștere, în a doua zi lucrurile aveau să se schimbe. Astfel că, marți am învățat despre munca în echipă și cât de eficient poate fi acest lucru și pentru ca proiectul să ia amploare, am avut drept sarcină să încercăm să aplicam ceea ce am învățat și la noi în liceu.

După terminarea programului, fiecare copil dintre cei participanți a trebuit să se pregătească pentru seara taco, una dintre activitățile care mi-a plăcut cel mai mult, poate și pentru că a fost prima dată când am mâncat unul. Am fost împărțiți în grupe, o grupă la bucătărie, iar cealaltă avea drept atribuție aranjarea meselor. Activitatea a durat până la ora opt, timp în care am râs, am dansat și am comunicat, care era de altfel și scopul acelei seri.

Tema zilei de miercuri a fost xenofobia și modul în care putem preveni acest lucru, iar pentru a înțelege în profunzime termenul, grupul ”Toleranță” ne-a vorbit despre anumite fapte din trecut, am înţeles de ce în Suedia există Ziua Toleranţei, iar noi am lucrat în echipe și am discutat dacă modul în care acele fapte au fost săvârșite era corect.

După pauza de prânz, am învățat cântecul pe care urma să-l prezentăm în fața profesorilor și a părinților, numit ”Swedish Fika” și am avut parte de o serie de jocuri interactive.

Ana Maria Floarea completează:

Vremea a fost rece în primele trei zile, mai degrabă urâtă, tristă, lucru ce contrasta cu starea mea sufletească. Am avut ocazia să descopăr cum este o școală la ei și, de asemenea, a fost pentru prima oară când am mâncat într-o cantină. Elevii îi spuneau “Bamba”.

Mi-a făcut foarte mare plăcere să lucrez pentru acest proiect, mai ales pentru că am avut ocazia să mă împrietenesc atât cu suedezi, cât și cu islandezi și polonezi. Serile erau interesante, întrucat ne strângeam, pe rând, la casa unuia dintre copiii ce ne găzduiau și ne uitam la filme, ne jucam, cântam, dansam… ne distram!”

Vizita în Gotteborg a fost uimitoare! Gotteborg e un oraș nemaipomenit, foarte animat. La “Universeum” am putut observa atâtea animale exotice, nemaipomenite, atât de aproape, în viață!

Am fost foarte tristă când am ajuns la finalul acestei experiențe, deoarece ajunsesem să mă înțeleg tare bine cu toți cei implicați în proiect. Am învățat foarte multe din aceasta provocare, cum ar fi, o mai bună toleranță față de persoanele aflate în dificultate, persoane ce aparțin unor minorități; cum poți lucra într-o echipă multinatională, multiculturală, indiferent de țara din care provenim.A fost o experiență uluitoare și sper să mai pot avea șansa de a lucra cu oameni diferiți atât din punct de vedere al naționalității, cât și din punct de vedere cultural, să mai simt tot ce am simtit pe durata acestui proiect!

Articole similare