Carpeta cu ”Răpirea din Serai” este o operă de artă?
Capitalul cultural presupune pe lângă educaţie şi nişte elemente de gust şi preferinţe culturale. Ce ne detestăm azi, mâine s-ar putea să fie reconsiderat și viceversa. Nu e normal să stigmatizăm sau să râdem de anumite preferințe culturale fiindcă degustibus non disputandum. În perioada comunismului dar și astăzi, în cartierele mărginașe populate în mare parte de o anumită etnie, carpeta Răpirii din Serai acoperă unul dintre pereții casei. Cum a fost posibilă patrunderea acestei imagini în spațiul românesc și de unde vine?
„Răpirea din Serai” este o piesă de operă a cărei premieră a avut loc pe data de 16 iulie 1782, la „Teatrul National” din Viena. Muzica a fost scrisă de Mozart pe un libret de Stephanie Gottlieb, care a revizuit textul operei cu același titlu, scrisă inițial de Christoph Friedrich Bretzner.
Acțiunea are loc în Turcia iar primul act se desfășoară în palatul sultanului otoman Selim Pașa (1566-1574), acolo unde se află închise Constanța și camerista ei, Blonda. La palat, apare Belmonte, un nobil spaniol, iubitul Constanței. Ajutat de iubitul Blondei pe nume Pedrillo, acesta are un plan să le elibereze pe fete. Astfel, cei patru pun la cale un amplu plan de evadare, iar fuga lor din palat are loc în actul al III-lea și este exact momentul surprins pe carpeta care s-a aflat ani buni în casele a mii de români. În celebra imagine este reprezentată Constanța în brațele lui Belmonte, ambii aflându-se pe un cal alb. În spatele lor se poate vedea Pedrillo alături de camerista Constanței, aceștia din urmă călărind un armăsar de culoare neagră.Iată uvertura” Die Entführung aus dem Serail’
Ori cât de kitch ar părea astăzi, alături de carpeta cu păuni sau guma Turbo, carpeta face parte din cultura poporului român care alege să consume ce poftește. Să nu uităm și de faimoasa piesă din România anilor 80 în interpretarea Romicăi Puceanu:
