Argeșul frumosCultură

Drumul cavalerilor templieri care trece prin Argeș

 În Țara Loviștei găsim drumul ,,Calea Mare”, mijloc de comunicare între dacii de pretutindeni, trecând dealul Sălătrucului, spre Argeș sau Pasul de la Turnu Roșu spre Transilvania.

 Acest drum este plin de însemne cruciate, cel mai important fiind cel al crucii malteze. Zeci de bolovani sculptaţi, de morminte, de pietre funerare sunt în toată Loviştea, în Câineni, Titeşti şi Perişani. Sunt legende cu cavaleri în zale, care au trecut prin acest ţinut. Urmează Povestea Posadei, unde Robert de Anjou primeşte cea mai mare înfrângere, într-una din marile bătălii medievale. După care, Basarab I statorniceşte Ţara Românească şi cea mai lungă dinastie regală a Valahiei.

Drumul Loviştei devine parte a unei anexe a Drumului Mătăsii, comercianţii Apusului, din Imperiul Habsburgic şi din tot Sfântul Imperiu Roman, trec pe aici în drumul spre Orient. Apoi, pe aici, are loc una dintre marile migraţii păstoreşti, atunci când comunităţile ciobanilor ardeleni decid, pentru a scăpa de taxele imperiale, să se retragă la sud de Carpaţi.

Datorită faptului că acest drum vechi a fost părăsit de sute de ani, locuitorii comunei nu au dat importanţă acestor „monumente” decât la sfârşitul sec al XX-lea, când l-au invitat pe prof. Damian Bogdan să descifreze scrierea. Azi această interpretare este foarte valoroasă istoriei Ţării Româneşti şi constituie o verigă lipsă din lanţul istoriei noastre şi poate explica prezenţa sarcofagului îngropat în Biserica Domnească din Curtea de Argeş, descoperit în anul 1920 de prof. Virgil Drăghiceanu şi prof. Nicolae Iorga, sarcofag ce are gravată o cruce de Malta (simbol templier) şi conţine rămăşiţele pământeşti ale unui cavaler cu însemne din dinastia Basarabilor.

În urma interpretării înscrisului de pe bolovanul din Titeşti (punctul „Gruiul Plăcinţii”) reiese că în lupta de la Posada a murit un fiu al lui Basarab, anume Tihomir sau Tugomer, purtător al numelui bunicului, cavaler ce a fost înmormântat în Biserica Domnească de la Curtea de Argeş. Pentru el a ridicat aceste monumente funerare la Titeşti. Sarcofagul frumos decorat cu arborele vieții, o cruce templieră cu 24 de raze, un cerc cu patru triunghiuri echilaterale, care dau 12 puncte ce pot reprezenta cei 12 apostoli, cele 12 triburi ale lui Israel dar și cele 12 zodii.

Mormântul 10 de la Biserica Domnească unde se pot observa crucea malteză și arborele vieții

În Evul Mediu, cavalerii, regii sau papii de la Roma erau înmormântaţi în sarcofage aşezate în biserici pentru a fi văzute şi onorate de popor. Astfel a fost şi cavalerul de la Argeş înmormântat după luptele de la Posada fiindu-i construit acest sarcofag în biserica veche ce ulterior a fost demolată după 1340 de către Basarab si fiul lui Nicolae Alexandru, cavalerul nostru fiind „mutat” la o adâncime de 1,5m din motive de stat şi religioase.

Ulterior ei au construit actuala Biserică Domnească şi au înfăptuit aducerea unui mitropolit de la Patriarhia din Constantinopol în anul 1359 (Iachint de la Vicina). După câte se ştie, în anul 1204, cavalerii cruciaţi au atacat Constantinopolul şi au instalat acolo un stat latin pentru 56 de ani. În aceste condiţii a trebuit să mute sarcofagul la 1,5m adâncime iar peste el au pus următoarele straturi de moloz şi pământ de la suprafaţă spre adâncime – placă, pardoseală, nisip, pardoseală, cărămizi, mortar, pardoseală, strat de bolovani deasupra capacului sarcofagului, apoi capacul sarcofagului, după care sarcofagul cavalerului iar sub el, pământ – prund de gârlă, temelia.

HUGUES DE PAYENS

Ordinul  Templierilor, creat după prima cruciadă (1096), a fost înființat în 1119 la Ierusalim de către Hugues de Payens cu scop de apărare a Țării Sfinte și a fost recunoscut oficial de biserică în 1129. Se distingeau după tunicile albe cu cruce roșie, fiind bine antrenați, educați și disciplinați. Având inițial rolul de protecţie a pelerinilor creștini în Țara Sfântă, au devenit treptat o puternică organizație militară și bancară. După 1314 mulți s-au refugiat, alungați de regele Franței, în Epir, unde încă mai existau tradițiile vechiului imperiu al Romeilor din Bizanț, în Dalmația dar și la curtea Basarabilor noștri.

În această zonă a avut loc o luptă importantă, cu mare probabilitate între armata lui Basarab I (ajutat de cavalerii templieri) și Carol Robert de Anjou, luptă câștigată de domnitorul valah(Posada).

 Drumul scurtează distanţa dintre Sibiu şi Piteşti cu 50 kilometri DN 7 D ar reprezenta o soluţie pentru şoferii care pierd ore bune în trafic pe Valea Oltului şi chiar pe Dealul Negru, când se produc accidente. În total, străbate ambele judeţe pe o distanţă de 60 de kilometri, între Câineni – judeţul Vâlcea şi Curtea de Argeş. Acum trei ani, un specialist de la Drumuri Naţionale susţinea că 150 de milioane de euro ar fi de ajuns pentru ca platforma drumului să fie lărgită la zece metri, iar întreaga şosea asfaltată. Ruta DN 7 D – DJ 703H traversează direct zona de deal şi munte între Curtea de Argeş şi Câineni, scurtând distanţa dintre Sibiu şi Piteşti cu 50 de kilometri. Nici una dintre variantele autostrăzii Sibiu – Vâlcea – Argeş nu include vreo porţiune din drumul naţional 7D, Câineni – Boişoara – Perişani – Sălătruc- Cepari. Modernizarea DN 7 D – DJ 703 H reprezintă însă o alternativă de moment la autostrada Sibiu – Piteşti dar și un mod de a face turism, călătorind pe cel mai vechi drum din țară.

Articole similare

Recomandat
Close