Europarlamentarii români din PPE cer sprijin pentru producătorii de vin
Criza Covid -19 i-a afectat puternic pe producătorii de vin din România, care asigură peste 60 de mii de locuri de muncă.
Din cauza închiderii restaurantelor, barurilor și cafenelelor, vânzările acestora scad dramatic în fiecare zi. La nivel european, declinului sectorului vitivinicol este comparabil cu cel înregistrat la finalul celui de Al Doilea Război Mondial, potrivit Organizației Internaționale a Viei și Vinului.
Din păcate, măsurile propuse recent de Comisia Europeană: distilarea surplusului de vin în alcool industrial, ajutor pentru depozitare sau recoltarea înainte de coacere, nu ajută sectorului vitivinicol românesc, în situația actuală. Producătorii de vin din România au nevoie de sprijin financiar direct pentru suprafețele cultivate cu viță de vie.
”Împreună cu colegii mei români din Delegația #PPE a Parlamentului European i-am semnalat acest lucru comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, și i-am solicitat să vină în sprijinul producătorilor români din sectorul vitivinicol.
Patrimoniul vitivinicol românesc reprezintă o moștenire importantă a României și a Uniunii Europene, care trebuie păstrată”, a scris Dan Motreanu, de la PNL pe pagina sa de socializare.
Și în Argeș, la Ștefănești, există o tradiție milenară. Din patrimoniul viticol al României, considerat de istorici, filosofi şi arheologi la fel de vechi ca şi omenirea, face parte şi podgoria Ştefăneşti, ale cărei soluri cu structuri şi compoziţii diferite au permis utilizarea eficientă a unor zone pe care culturile cerealiere sau alte tipuri de culturi nu erau posibile, dar şi obţinerea unor soiuri de struguri diferite, dar unice şi a căror tipicitate a făcut din vinurile din Dealul Piteştilor un produs ale cărui calităţi au primit recunoaştere naţională şi internaţională.
Cele două războaie mondiale, atacul filoxerei, reformele agrare au dus la distrugerea unui patrimoniu viticol unic şi a unor soiuri nobile de viţă-de-vie specifice regiunii Argeş şi înlocuirea lor cu soiuri hibride, mai slabe calitativ, dar mai rezistente la boli cripogamice şi la condițiile de mediu.
După 1990, odată cu schimbarea regimului politic, viticultura argeşeană cunoaşte o noua perioadă de regres. Desfiinţarea întreprinderilor agricole de stat şi a cooperativelor agricole de producţie şi restituirea terenurilor foştilor proprietari au generat o fărâmiţare a structurii de proprietate şi distrugerea masivelor viticole. Au dispărut total viile de la Izvorani, s-au diminuat drastic plantaţiile de la Valea Mare, Ştefăneşti, Văleni, Vrăneşti, Călineşti, Priboieni, Topoloveni, Leordeni, Costeşti.
