Pierderea mirosului care poate însoți maladia produsă de noul coronavirus, COVID-19, este unică și diferită de cea care însoțește răceala sau gripa obișnuită, spun cercetătorii europeni care au studiat manifestările pacienților. Multora le revine greu, virusul atacă celulele nervoase care au legătură direct cu mirosul și senzația gustului.
Se poate trăi fără gust sau miros? Cel mai important exemplu al unei astfel de persoane ni-l oferă istoria. Și nu de la Covid- 19 pentru că s-a întamplat în secolul XIX.
În memoriile ei, pe care a început să le scrie în 1921, când se împlineau o sută de ani de la naşterea lui Ion C. Brătianu și au apărut la Editura Universul din Bucureşti în 1933, Sabina Cantacuzino, fiica lui Ion C. Brătianu, povestește despre atentatele la adresa tatălui său și cum acesta și-a pierdut mirosul pentru totdeauna.
”Rusia era înverșunată împotriva tatei și a fost inițiatoarea acelor atentate contra lui. Cea dintâi încercare a fost așa-zisul accident de trăsură de la 4 iulie 1878. Alaltăieri seară, pe la orele 10, se întorcea singur într-o birjă de la Vodă. Caii au fugit etc…a rămas ca un mort jos, rece, fără puls, cam vreo 3/4 de oră. Când au venit sergenții, l-au luat și l-au dus într-o casă din mahala(a Cucoanei Marița). Ea a avut ideea să trimită la Davila, l-a sculat din somn, s-a îmbrăcat și de îndată a venit. Dr.Davila nu știa despre cine e vorba ți mare i-a fost mirarea văzând pe tata. Vizitiul muscal, neatins de cădere, plecase cu trăsura în oraș fără a ține seama de personagiul important luat de la Palatul Cotroceni și a rămas în șanț fără simțire.(…)La sfârșitul curei( de la Marienbad),tata, nesimțindu-se încă bine, mai având amețeli și negăsindu-și mirosul, se decise să consulte un doctor la Paris. Medicii francezi îl asigurară că simptomele vor dispare de la sine și îi prescriseră un regim general.Mirosul însă nu l-a redobândit niciodată.”(”Din viata familiei Brătianu”)