CulturăPersonalități

POVESTEA UNUI CÂNTEC ȘI A UNUI OM SAU CUM A CÂȘTIGAT UN ROMÂN PRIMUL PROCES DE PLAGIAT DIN LUME

Plagiatul nu l-au inventat românii dar cu siguranță un român avocat și compositor,autorul celei mai cunoscute piese din lume a fost cel care a câștigat primul proces cu artiști faimoși.
În a doua jumătate a deceniului 3 al secolului trecut, când tangoul, slowfoxul, foxtrotul, valsul, rumba și alte ritmuri și stiluri muzicale occidentale sau de peste ocean erau demult la ordinea zilei în restaurantele și localurile din România, compozitorii români de muzică ușoară, voind să cultive o muzică originală și autohtonă, lansau un nou gen numit „cântec românesc” (chiar așa scria în continuarea titlurilor

cântecelor pe discurile, cataloagele și partiturile epocii) sau ulterior „melodie în stil popular”. Inspirația erau, desigur, melosul și ritmurile populare, în special cele valahe. În general, pentru a da mai conturat senzația de stil popular, se cânta și înregistra cu orchestrele populare ale localurilor bucureștene care aveau în componența lor și țambal de concert.
Sanie cu zurgălăi,cel mai faimos cântec românesc al tuturor timpurilor, a fost creat în 1936 de compozitorul evreu Richard Stein (n. 1909, Roman, jud. Neamț – d. 1992, Israel), fratele traducătoarei Antoaneta Ralian, special pentru Maria Tănase, care l-a refuzat, pentru că îl considera inferior textului scris de Liviu Deleanu, poet și dramaturg tot evreu.
Ulterior, cântecul i-a fost încredințat diseurului Silvian Florin, care l-a lansat pe disc de gramofon His Master’s Voice (nr. cat. JB 163) și la Radio România. Se mai știe de un alt cântăreț, Ionel Pascu, care l-a înregistrat în același an, la mai puțin cunoscuta casă de discuri Pan (fostă Lifa, nr. cat. P 9). Pe coperta partiturii originale, apărută cu întârziere în 1937 la Editura Țicu I. Eșanu, piesa avea subtitlul Cling, cling, cling și era etichetată drept cel mai formidabil succes. Numele compozitorului era scris cu sau fără intenție incomplet și inversat: S. Richard.
Nu este de găsit, deocamdată, înregistrarea cu Silvian Florin, nici cea cu Ionel Pascu, în schimb există o interpretare din 1960, apropiată de originalul uitat demult al lui Stein și Deleanu, cu Bela Chitaristul (pe numele real Bernard Dulzer, n. 1908, București – d. 1993, Tel Aviv), muzician evreu, stabilit în Israel în 1950. De observat că Sania lui Bela avea zurgălăi la propriu și că subtitlul Cling, cling, cling de pe coperta partiturii nu se regăsește în niciun vers.Sanie cu zurgalai1 ff1ba
Cântecul capătă o altă formă – cea pe care o știm cu toții – în 1949, când Maria Lătărețu, renumita cântăreață de muzică tradițională și populară din Gorj, îl folclorizează, renunțând la refren și schimbându-i textul cu versuri mai apropiate de lirica populară. Începând cu anul 1949, Maria Lătărețu devenea cântăreața curentului muzical impus de noul regim: muzica populară (de ansamblu), un hibrid între muzica tradițională (țărănească, rurală, sau ceea ce am vrea să numim folclor muzical autentic) și muzica de larg consum. În înregistrarea din 1949 este prezent țambalul de concert, care nu era specific deloc tarafurilor gorjenești (ele fiind compuse, de regulă, din viori, braci, bas și chitară), dar pe gustul muzical al capitalei. În același an, se angaja solistă vocală la nou înființata Orchestră „Barbu Lăutaru” a Institutului de Folclor (transferată în 1953 la Filarmonica „George Enescu” și desființată în 1970), ansamblu imens de 80 – 100 de instrumentiști populari, alcătuit după modelul orchestrelor populare sovietice. Înregistrarea din 1950 a fost realizată la Praga, în timpul unui turneu cu această orchestră.

https://www.youtube.com/watch?v=a4YLdAl0mRU
Popularitatea piesei (în izolatul bloc comunist) a provocat și o atracție pentru plagiat, astfel că, în 1953, chitaristul american de jazz, country și blues Les Paul (1915-2009) preia și își însușește melodia, dar nu după forma originală a lui Stein, ci mai degrabă după varianta fără refren a Mariei Lătărețu. Nu putem ști exact la cine a auzit cântecul. Textul, Johnny is the boy for me, care nu are nicio legătură cu sania și nici cu zurgălăii, a fost scris de Paddy Roberts (textier și cântăreț englez, n. 1910, Durban, Africa de Sud – d. 1975, Regatul Unit) și Marcel Stellman (producător și textier belgian trecut greșit pe disc Spellman). Cântăreața care i-a dat glas a fost Mary Ford (1924-1977), soția lui Les Paul până în 1963.

https://www.youtube.com/watch?v=gd0mIhejkWc
Peste câteva luni, Johnny ajunge la urechile lui Édith Piaf, pe care îl preia de la Les Paul și îl înregistrează pe 24 decembrie 1953 la casa de discuri Columbia cu textul în franceză Johnny, tu n’es pas un ange scris de Francis Lemarque (1917 – 2002.

https://www.youtube.com/watch?v=HFmpZIPAq58
Se pare că Stein devenise, între timp, avocat și l-a dat în judecată pe Les Paul pentru plagiat încă din anii ‘50. Este unul din primele procese juridice pentru plagiat în muzică, dacă nu chiar primul. Avem, mai jos, un inedit și valoros document: o declarație manuscrisă de Maria Tănase din 23 februarie 1957, în care susținea că, în perioada 1934 – 1936, când înregistra la casa de discuri Lifa, autorul a compus special pentru ea 3 piese, din care una a fost Sanie cu zurgălăi, pe care a refuzat-o. Mai mult, indica și nume care puteau confirma cele declarate: Tudor Mușatescu (alintat Tudorică în declarație) și Vasile Negru, care amândoi au fost directorii casei de discuri Lifa. În articolele de pe net se spune că Stein a câștigat procesul, dar nu și când. Probabil că tot în anii ‘50.05 declaratie mt21 13a5e
În 1988, trupa belgiană Vaya Con Dios face un cover al lui Johnny cel care nu era un înger. Pe albumul produs de Ariola pe diverse suporturi erau transcriși autorii de pe discurile lui Édith Piaf: Les Paul și Francis Lemarque. Abia în iulie 2001, la 9 ani de la decesul lui Stein, UCMR-ADA (Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor Români – Asociația Drepturilor de Autor) se sesizează din oficiu pentru a face dreptate, intentând un alt proces pentru plagiat. Trupa plătea drepturi de autor lui Les Paul și nu pentru urmașii lui Stein, adevăratul compozitor.

https://www.youtube.com/watch?v=ssymfDugSG8
De-a lungul anilor, melodia a fost cântată de foarte mulți artiști români — Maria Ciobanu, Gică Petrescu, Ileana Sărăroiu, Angela Gheorghiu, Angela Similea, Loredana Groza, trupa etno Ro-mania (albumul ”Lasă-mă să beau”, 2001) dar și gimnaste la sol,cum ar fi Teodora Ungureanu la Montreal în 1976 și Emilia Eberle au evoluat pe notele acestui cântec.

https://www.youtube.com/watch?v=dC9tGlwPln8

Articole similare

Close