Moșii de vară în Argeș

Domnul Sorin Mazilescu, conferențiar doctor universitar, ne prezintă o serie de obiceiuri ale Argeșului cu ocazia Moșilor de vară.

Sâmbătă, 22 iunie, în ajunul sărbătorii Pogorârii Duhului Sfânt (Duminica Rusaliilor) sunt orânduiți „Moșii de vară” sau Moşii Cireşelor, sărbatoare dedicată pomenirii generale a morților. În ziua alesului praznic, în toate bisericile ortodoxe se oficiază Sfinte Liturghii, care sunt urmate de slujbe de pomenire generală a tuturor rudelor noastre care au trecut la viața veșnică, de-a lungul timpului. Sunt pomeniți cu acest prilej părinții, moșii și toți strămoșii familiei noastre

Cu sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt , Cincizecimea (cunoscută în popor sub numele de Rusalii), orânduită la un interval de 50 de zile după Paşti, se încheie ciclul Sărbătorilor Pascale.

Din moși-strămoși, în memoria celor adormiți se dăruiesc ofrande săracilor, deoarece se crede că la sărbătoarea Moşilor rudele răposate aşteaptă să primească ofrande. În același timp, se crede că atunci când familia nu împlinește datina, răposaţii rămân supăraţi. Potrivit tradiției, atât în mediul rural, cât și în cel urban, în toate zonele geografice ofrandele se împart în mod special oamenilor săraci şi străinilor, în nici un caz nu se dă de pomană rudelor.

De-a lungul timpului, credinciosii trebuie să respecte tradiția care spune că este bine ca mâncarea dată de pomană să fie caldă, deoarece mirosul bucatelor calde îi satură pe cei trecuţi la viaţa veşnică. În multe localităţi din Muntenia, credincioşii împlinesc vechile tradiţii și dau de pomană o mâncare caldă care se numeşte „aburel” sau „aburi”. În acelaşi timp, pomana care se dă pentru sufletele rudelor adormite este pusă în vase noi de lut , cumpărate pentru această ocazie.

În ziua praznicului, se dau de pomană căni, iar toarta acestora se împodobeşte cu flori de tei şi cireşe. De asemenea, cănile dăruite de pomană trebuie umplute cu vin, cu suc sau cu apă îndulcită cu miere.

În satele din judeţul Argeş, gospodarii care fac pomenire pentru cei adormiţi, întind mese în curtea casei pe care se așază bucatele tradiționale ale familiei. În mijlocul mesei se pun grămezi de cireşe, de flori şi de colăcei.

Fiecare gospodar învită la masă rudele, prietenii şi vecinii să se ospăteze pentru sufletul celor adormiţi în familia sa.
După ce au dat de pomană, gospodarii gustă şi ei din cireşe şi din celelalte bucate.

De asemenea, în multe localităţi ale judeţului, se dau de pomană lumânări aprinse, colaci unşi cu miere, colivă, vase de lut umplute cu lapte sau cu vin, pâine de casă şi mâncare gătită, cireşe, oale mari de lut, pentru ca sufletele morţilor să aibă din ce să bea apă.

Creştinii care-şi venerează morţii, respectând anumite tradiţii în gospodăriile lor, se vor bucura de spor şi sănătate pe parcursul anului. În același timp, pentru a avea spor în casă tot anul, gospodarii trebuie să dea de pomană bucate proaspete şi obiecte noi, nefolosite în propria locuinţă.

În ziua Moşilor de vară, femeile trebuie să respecte sărbătoarea şi să nu se ocupe de treburile casnice. Mai mult, se spune că femeile care nu respectă interdicţia, riscă să le amorţească mâinile şi să nu mai poată munci cu spor. Acum, femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toţi colacii daţi de pomană nu vor ajunge la cei pomeniţi, spune tradiţia

Pentru ca în grădina casei să rodească tot ce au semănat, gospodarii trebuie să dea de pomană ceapă verde şi usturoi.

În acestă sâmbătă, nu este bine să mergeţi seara la fântână sau să treceţi printr-o răscruce de drumuri, într-o zonă singuratică, pentru că pe acolo trec duhurile rele. Mai mult, pentru a nu avea nici un fel de probleme este bine să dormiţi în propria voastră locuinţă.

O tradiție care se împlinește mereu spune că, dacă plouă în ziua Moşilor de Vară, recolta anului va fi foarte bogata!