DESPRE ARGEȘEANUL CARE A FOST REGENT AL UNGARIEI ȘI PRIETENUL LUI ERASMUS DIN ROTTERDAM

Există oameni care marchează timpul,istoria ,cultura și strălucesc servind ca modele pentru urmașii lor.Argeșul se poate mândri că a dat lumii cărturari de seamă,chiar dacă mulți dintre dumneavoastră nu știu că aceștia sunt de pe la noi.Din păcate,atunci,ca și acum,ca să se realizeze sau de frica prigonitorilor,mulți boieri sau familii de os domnesc luau drumul străinătății iar străinătatea le recunoștea meritele și îi puneau la loc de cinste.

Dar cine a fost cel mai mare învățat argeșean pe care l-a cunoascut istoria cu o bunică ce a dat numele unui cartier în Curtea de Argeș(Marina)?

Nicolaus Olahus – filozof, istoric şi poet, iniţiator al umanismului în Transilvania. Născut la Sibiu, la 10 ianuarie 1493 (s-au împlinit 516 ani de la naştere), Nicolaus Olahus (Valahul) a purtat cu cinste şi a făcut cunoscut numele de valah nu numai în Ungaria, ţara sa adoptivă ci în tot Apusul Europei. Tatăl său, Ştefan sau Stoian, era fiul unui boier Mânzilă de la Argeş (Manzilla ab Argyso), înrudit cu Vlad Dracul. Mânzilă a fost, totodată, cumnat cu Ioan Huniade, prin căsătoria sa cu sora acestuia, Marina. Mama lui Nicolaus se numea Varvara Hunzar şi era originară din Transilvania. Nicolaus îşi începe învăţătura la Orăştie, unde tatăl său, Ştefan a funcţionat ca primar între anii 1504-1520. A continuat studiile la Oradea, după care a devenit paj al regelui Ladislau II, de la 1510 până la 1516 când părăseşte Curtea şi intră în rândurile Clerului (În evul mediu, în Europa Apuseană, paj era un tânăr nobil care se afla în serviciul unui senior, al unui rege, al unui principe). În 1516 devine secretarul Episcopului de Pécs, iar în 1526 este luat ca secretar al regelui Ludovic al II-lea.

În 1542 devine episcop de Zagreb, iar un an mai târziu si episcop de Agria. În anul 1553 este numit arhiepiscop de Esztergom (în latină, Strigonium) şi mitropolit primat al Ungariei, pentru ca în final să ajungă regent şi guvernator al Regatului Ungariei.

În timpul Bătăliei de la Mohacs din august 1526, regele ungur piere în luptă, iar Nicolaus Olahus o urmează pe regina Maria, văduva lui Ludovic al II-lea şi sora lui Carol Quintul, în peregrinările ei prin Ţările de Jos. Aici, Olahus va intra în legături directe cu cei mai de seamă învăţaţi ai vremii, învaţă limba greacă şi începe să scrie. La 1 iulie 1530 redactează prima sa scrisoare către Erasmus din Rotterdam, considerat „prinţul umaniştilor”, prin care îl asigura de marea sa admiraţie. Erasmus îi răspunde şi între cei doi cărturari se încheagă o corespondenţă care va dura până la moartea „prinţilor umaniştilor”, în 1536. S-au păstrat circa 40 de scrisori schimbate între cei doi, din care reiese tonul prietenesc. În mai multe scrisori, Olahus încearcă să-l convingă pe Erasmus să revină în patria sa, dar acesta refuză, motivând prin teama de fanatismul călugărilor.

Dintre cele 12 titluri ale operei sale, cele mai importante scrieri, Hungaria si respectiv Attila aveau să aducă pretioase informatii istorice si topografice despre Transilvania si Ungaria.

Nicolaus Olahus a murit la Bratislava, în vârstă de 76 ani, la data de 17 ianuarie 1568.A fost înmormântat în Biserica Sfântul Nicolae din Tyrnavia, azi Trnava, Slovacia. Pe mormântul său e scris următorul epitaf: „Conditur hoc moriens tumulo Nicolaus Olahi/Qui praesul vivens Strigoniensis erat” (Zace-n mormântul acesta-ngropat Nicolae Olahul/Care în Strigoniu trăind, fost-a arhiepiscop”).

La Sibiu și Orăștie există statui ale marelui umanist iar străzi din Oradea,Salonta și Sibiu îi poartă numele.