Cultură

De unde vine expresia ”a-și da arama pe față”

 În termen popular, atunci când spui despre cineva că „și-a dat arama pe față” spui de fapt că această persoană își arată adevăratul caracter și nu mai respectă normele sociale și de politețe, expresie folosită încă din Evul Mediu care are legătură cu falsificarea monedelor, dar și cu strategiile militare din acele timpuri.

În acea perioadă, monedele erau făcute din aur și argint, fiind astfel foarte valoroase. Prin urmare, tendința de a le falsifica era extrem de mare, iar acestea se fabricau din cupru (aramă) și se suflau cu aur sau argint. După o perioadă, stratul subțire al metalului prețios se ducea și rămânea arama, de aici și expresia „a-și da arama pe față”.

„Monedele falsificate erau din aramă şi poleite cu aur sau argint şi în urma utilizării îndelungate se ducea poleiala de aur şi rămânea arama, iar de aici avem expresia `a-şi da arama pe faţă`.

Având în vedere că monedele aveau aversul, în general cu faţa Cezarului, a regelului, iar pe revers altceva – o altă figură heraldică – în momentul în care se ducea poleiala, se ducea de pe faţa împăratului, a celui care a emis moneda şi se vedea arama. Atunci s-a făcut conexiunea cu `a-şi da arama pe faţă`”, a explicat profesorul Ilie Gherheş, doctor în istorie, potrivit adevărul.ro.

O altă explicație a acestei expresii are legătură cu destabilizarea economică a țărilor vecine. Falsificare monedelor era, de fapt, o strategie de atac. Această metodă nu era folosită specific românească, se folosea peste tot în Evul Mediu. Cum? Ei bine, un conducător trimitea negustorii în târgurile din țările vecine pentru a răspândi moneda falsificată.

Ulterior, se isca o revoltă din partea acestora, deoarece nu mai puteau revinde acele produse, cum ar fi blănuri, țesături și chiar animale, deoarece se devalorizau. În felul acesta, cetățenii acelei țări erau nemulțumiți și își criticau conducătorul.

Articole similare