Ce înseamnă cuvântul ADIO

Cuvântul „Adio” își are originea în limba latină („adeus”) și înseamnă ad (“la”) + Deus (“Dumnezeu”). Cuvântul a fost preluat de gali și anglo-saxoni care l-au transformat în Evul Mediu în „adew”, „adewe”, „adue” (anglo-saxoni) și, respectiv, „adieu” sau „addieux”.

În Roma Antică, latinii foloseau interjecția cu sensul de „Rămas bun pentru totdeauna”, ca o formulă de salut la o despărțire îndelungată sau pentru eternitate.

Totuși, puțini sunt cei care știu că salutul are o legătură aparte cu Dumnezeu. Cei ce foloseau formularea „Adio” voiau să transmită faptul că următoare revedere este „ad Dio”, adică la Dumnezeu. Cu alte cuvinte, interjecția punea accentul pe faptul că proxima întâlnire dintre protagoniști va fi „la Dumnezeu, în ceruri” și nu pe pământ.

Astăzi, când se despart pentru totdeauna și nu mai există cale de întoarcere, spaniolii spun „Adiós”, italienii „Addio”, portughezii „Adeus”, francezii ”Adieu”, catalanii ”Adeu”. Noi, românii, spunem „Adio”.