Boierul argeșean care a inventat îndemnul „Dați un leu pentru Ateneu”

Nicolae Kretzulescu, descendent din Brâncoveni, primul medic doctor în medicină din Țara Românească, autorul primului manual didactic medical din literatura românească de specialitate, cu un domeniu vast la Leordeni unde poposeau familii renumite, politicieni și chiar regele, a lăsat urme de neșters în istoria noastră.

Personalitate politică de primă mărime, Nicolae Kretzulescu a fost președinte al consiliului de miniștri și ministru de interne în cabinetul desemnat după asasinarea lui Barbu Catargiu, mare diplomat.

Același Nicolae Kretzulescu face parte din grupul restrâns care transformă versurile unui celebru cântec de pahar: ”Am un leu / Și vreau să-l beu / Nici acela nu-i al meu” în motto-ul celei mai mari acțiuni de chetă publică din istoria noastră: ”Am un leu / Dar nu-l mai beu / C-o să-l dau la Ateneu” devenit pe scurt: ”Dați un leu / Pentru Ateneu”.

La 28 ianuarie 1865 este întemeiată din inițiativa lui Constantin Esarcu și a lui Nicolae Kretzulescu, Societatea culturală „Ateneul Român”, societate ce şi-a propus să construiască la București un edificiu al artelor, științei şi culturii românești. Însă costurile realizării proiectului fiind ridicate, iar societatea nedispunând de întreaga sumă necesară, datorită neimplicării autorităților din acea vreme, inițiatorii au apelat la o colectă publică ce avea îndemnul „Dați un leu pentru Ateneu”, o colectă care s-a transformat într-o lecție de unitate şi de trezire a conștiinței naționale. Timpul necesar strângerii fondurilor pentru construcția lăcașului va fi însă destul de lung, astfel că abia în 1886 se va începe construcția propriu-zisă a Ateneului, planurile clădirii fiind concepute de arhitectul francez Albert Galleron, la indicațiile lui Alexandru Odobescu.

În anul 1888 construcția era doar parțial finalizată, întârzierile legate de finalizarea construcției fiind datorate lipsei de fonduri, astfel că lucrările vor continua până în anul 1897, deși în sălile Ateneului, încă înainte de această dată, vor avea loc conferințe, expoziții de pictură și concerte ale Societății Filarmonice Române.

Ateneul Român rămâne, nu doar o clădire de patrimoniu universal, ci și un simbol de tradiție spirituală a poporului nostru.