BLESTEM ȘI JUSTIȚIE ÎN PIATRĂ LA ȘTEFĂNEȘTI
Pe vremea când nu exista D.N.A. sau D.I.I.C.O.T.,acum sute de ani,toate documentele oficiale se terminau cu o imprecaţie. Pentru că oamenii erau deosebit de religioşi, ei se fereau de blesteme, deci nu încălcau deciziile scrise ale autorităţilor. Era un mecanism simplu şi eficient să te faci ascultat.
În actele oficiale româneşti formula blestemului este de origine bizantină şi ajunge prima oară în Ţara Românească în secolul al XIV-lea. Paragraful cu cele mai înfricoşătoare cuvinte nu lipsea niciodată din normele după care fiecare cancelarie întocmea aceste acte ale vremii.
În Ștefănești există o cruce hrisov care face parte din categoria acelor ”tocmeli,legături sau întăriri” domnești scrise pe piatră, fiind înălțată inițial în Târgul Dealului iar ulterior degradându-se, a fost adusă și așezată în fața porții bisericii din sat.Astăzi această cruce rară pe care o întâlnim doar la Câmpulung sau Târgoviște stă la loc de cinste în fața Casei de Cultură din Ștefănești,lângă sediul primăriei,este din marmură de la Albești și mulți întrebându-se ce reprezintă.
De dimensiuni impunătoare (305 x 110 x 47 x 31 cm), crucea cuprinde un hrisov domnesc prin care se interzic abuzurile vameșilor vinerăcierilor și se fixează cuantumul vinăriciului și al altor taxe (plocon și părpăr) pe care erau datori să le plătească proprietarii de vii din Dealul Piteștilor.
„M-am milostivit de am pus legături în cestă sfântă cruce”, precizează textul hrisovului săpat în piatră, din care nu se poate citi leatul(anul).
Și a doua cruce hrisov, ridicată din porunca lui Matei Basarab în 1635, se referă tot la vinărici, însă la cel pe care trebuiau să-l plătească târgoviștenii care comercializau vin. Crucea de dimensiuni foarte mari a fost ridicată în mahalaua de peste gârlă din orașul Târgoviște, unde se păstrează până astăzi. Urmând o formulă uzuală în epocă, hrisovul săpat în piatră conține și blestemul” Domnia Mea am pus legătură … și cine va strica această tocmeală … să fie afurisit [și] blestemat”.
