ȘTEFĂNEȘTI, ARGEȘ – CAPITALA MASONICĂ A ROMÂNIEI
În perioada pașoptistă, de pregătire a revoluției de către masoni, toți membrii familiei Golescu au jucat un rol important. Argeșul și mai ales satul Golești reprezintă o piatră de temelie pentru masoneria din România, în memoria acestor fapte, probabil, și astăzi lojele masonice din Argeș își au sediul la Ștefănești.
În 1827, minunatul boier luminat și înțelept -Dinicu Golescu, inițiat în masonerie în Elveția, s-a unit cu fondatorul învățământului de la noi, Ion Heliade Rădulescu, pe atunci un tânăr entuziast ale cărui idei au fost finanțate de Dinicu și au format o societate cu caracter masonic, jurand în altarul bisericii din Golești respectarea anumitor proiecte.
Scopul era de ridicare prin cultură și școală a țării. Mascată de Societatea Filarmonică, toți membrii fondatori au apărut și în ziarul Curierul Român, strămoșul Monitorului Oficial ,nr 78 din 1835, ziar înființat tot de Dinicu și Heliade Rădulescu. 
Membrii erau: Constantin Brailoiu, Ion Câmpineanu, stolnicul C.Bratianu, C.Cantacuzino, M.Cantacuzino, Lahovari, Scarlat Cretulescu și nu în ultimul rând, Nicolae Golescu, urmașul în idei al lui Dinicu.
Lor li s-ai adăugat și nume de femei, semn că loja era de grad secundar.
Chiar și în preajma izbucnirii revoluției la București, Ștefan Golescu, socotit un apropiat al principelui Bibescu, s-a dus la Golești și a eliberat toți robii țigani care îi aparțineau, gratuit, fără a cere nicio despăgubire.
De altfel, societatea secretă desprinsă din Societate Filarmonică au avut un program format din 11 puncte.Din păcate, doar unul a fost cunoscut: emanciparea țiganilor!
Ulterior, Ion C. Brătianu și frații Golescu au continuat să clădească reformele țării sprijiniți de masoneria europeană.
