Statuia „La Vulturi” de la Florica- Ștefănești a fost distrusă. Află motivul și când s-a întâmplat episodul

Inginerul agronom Constantin Budan, cunoscut argeșenilor și ca profesor universitar, cercetător  științific, fost director emblematic al Stațiunii Horti-Viticole Ștefănești, a fost trimis la G.A.S. Ştefăneşti în primăvara lui 1955, iar amintirile sale despre Florica se referă la acea perioadă a ultimilor ani ai guvernării lui Gheorghiu Dej.

Se spune că Dumnezeu lucrează prin oameni chiar și într-o perioadă în care ideologic Dumnezeu nu exista, tânărul inginer nu era oricine și nu venea de oriunde, descindea și el din Brătieni, deși nu putea spune, și venea de pe Valea Topologului, de la Șuici, înrudit cu Balotă, boierii de la Cepari în familia cărora a intrat Iane Brătianu prin căsătoria cu Safta. Acest om a reușit să salveze Vila Florica de la ruină și să lase peste timp mărturii importante în cartea sa ”Ofertele destinului”.

Revista Agressive își face o datorie de onoare să vă prezinte pasaje din această carte. Astăzi despre statuia ”La Vulturi”, un simbol atât de familiar celor din Ștefănești și mai ales un loc de joacă al copiilor din proaspătul cartier, în anii 60, numit azi Blocuri.Grupul statuar „La Vulturi” este un monument de artă contemporană, materializat în piatră de către sculptorul croat Ivan Mestrovic. Realizat în anii 20, este aşezat în parcul de la Florica. Ar putea fi considerat o reprezentare simbolică a Micii Înţelegeri (România, Iugoslavia şi Cehoslovacia), cum se vede în filmul de mai jos, șefii acestor guverne au poposit chiar la Florica. Mai e însă acest monumet original? Hai să citim ce ne spune Constantin Budan.

”I-am mai spus lui Gheorghiu Dej că aici a avut loc şi o reuniune a Micii Înţelegeri (Mica Antantă), care a prilejuit şi ridicarea unui monument statuar, încare cele trei state aliate, România,Cehoslovacia, Jugoslavia, sunt reprezentate de trei vulturi cu trupurile reunite prin împreunarea aripilor. S-a arătat foarte interesat de cele auzite şi a întrebat dacă statuia poate fi văzută.I-am răspuns că este amplasată pe vârful ridicăturii abrupte a dealului din vecinătate,unde se poate ajunge mai greu şi că vulturii au fost decapitaţi de către cineva după război,considerând că ar putea reprezenta embleme fasciste. A insistat totuşi s-o vadă. Terenul era plin de frunziş uscat şi alunecos, iar grupul statuar năpădită de tufele răsărite din rădăcinile ulmilor vecini. Când a văzut lipsa capetelor, a dispus primului secretar să se ocupe, cu sprijinul Academiei Române, de refacerea lor, ceea ce s-a şi întâmplat. Mie mi-a sugerat ca pe panta de acces spre statuie să se amenajeze şi o alee în trepte betonate, lucrare care s-a executat. La coborâre i s-a mai arătat şi corpul construcţiei din spatele conacului,încorporat în ansamblul edificiului printr-o pasarelă. Acest corp se presupune că ar fi aparţinut domnitorului ConstantinBrâncoveanu. Intrând în clădire, a aruncat o privire sumară asupra principalelor încăperi”

VA URMA!