Argeșul frumosȘtefănești

Primii țigani dezrobiți au fost din Argeș

Curentul aboliționist înainte de Statele Unite ale Americii deja exista după 1830 în Moldova și Țara Românească și a căpătat însemnătate prin adoptarea lui de către o generație școlită în Occident, pătrunsă de idei reformatoare și care începe să activeze în mișcările prepașoptiste, ca apoi la 1848 să proclame emanciparea țiganilor, din păcate, pentru o scurtă perioadă de timp, încât țiganii nici măcar nu au știut că au fost pentru câteva săptămâni liberi .

În țara Românească, boierii liberali Ion Câmpineanu și frații Golescu ( Alexandru a fost cel dintâi) și-au eliberat țiganii robi în anul 1834, un gest care a impresionat în epocă, dar a fost destul de greu urmat , iar în Moldova, la 31 ianuarie 1844, domnitorul Mihail Sturdza, sprijinit de mitropolit, eliberează pe țiganii domnești și mănăstirești

Frații Golescu

Despre țiganii lui Dinicu Golescu se știe că erau chemați cu goarna din turnul de la Golești și stăteau pe cea mai dreaptă stradă posibilă, construită special ca ei să poată ieși aliniați, fosta Uliță Țigănească, acum- strada Gării. Goleștii nu erau răi cu robii lor, din contră. Dinicu Golescu nu a făcut nicio diferență între copiii boierilor sau cei ai robilor de țigani primindu-i pe toți la școala sa. Mai mult, 12 copii de țigani au fost instruiți de un profesor de muzică adus pe cheltuiala sa de la Sibiu, aceștia fondând peste ani remarcabilă dinastie de muzicieni, cel mai faimos fiind Grigoraș Dinicu. Cei 12 țigani-muzicanți pe care Dinicu și Zoe Golescu îi luau la chefuri și petreceri cu Vodă erau doi scripcari(violoniști), doi clarinetiști, doi flautiști, doi trâmbițași, un fluieraș, un toboșar, un țimbalist și un oboist. ”Oh du lieber Augustin” sau” Was macht der Herr Papa” erau doar câteva cântece din repertoriul fixat de boier pe lângă valsuri, căzăcești sau ceardașuri fiindcă atunci când scăpau de sub observație tot cântece de mahala interpretau.

Banda lui Dinicu- taraful din care fac parte tatăl și bunicul lui Grigoraș Dinicu, Expoziția Universală Paris, 1889

Azi 20 februarie 2020, la Golești nu mai trăiesc decât 3 familii ai căror străbunici au fost strănepoții robilor lui Dinicu Golescu.

Articole similare