PITEȘTEANUL CEL MAI INFLUENT AL TUTUROR TIMPURILOR

Stana, fiica lui Mircea Ciobanu și a Chiajnei , se va mărita cu tânărul Ivan Norocea din Răzvad, unul dintre ultimii boieri „noi” de încredere recrutaţi de Mircea Ciobanu şi care, după moartea domnitorului, poate ca o dovadă a iubirii sale pentru mult încercata Stana, îl va sluji cu credinţă pe fratele ei, Petru cel Tânăr, în calitate de postelnic şi logofăt. După mazilirea lui Petru cei doi soţi vor părăsi Bucureştii, pentru a trece în Transilvania, unde Ivan este primit în rândul nobilimii ardelene cu titlul de Sas-Sebeş.
Printr-un document din 22 aprilie 1567, voievodul confirma mai multe posesiuni în satul Răzvad „cinstitului stăpânitoriului
şi întâiului sfatnic, mai mult din casa domniei méle , jupan Ivan vel
logofăt”. Așa că îl vom găsi în documente și ca Ivan Norocea din Razvad(localitate din Dambovita).
Mare diplomat și spion ,probabil,avea informaţii din surse sigure de la Roma, unde era secretar al Papei fratele lui Fabio Genga (ginerele său căsătorit cu Velica) şi de la Constantinopol unde era ambasador Petru Racz, celălalt ginere al său. Cercetătorii consideră că activitatea sa în Transilvania s-a derulat timp de 20 de ani .
Prin Zamfira şi soţul acesteia, Ioan Norocea, a fost inclus arborele genealogic al familiei regale britanice. Istoricul Tudor Sălăgean, specialist în istorie, susţine că, prin căsătoria cu Peter Racz(Rațiu) de Galgo, Zamfira a fost cea care a dus neamul Basarabilor munteni în spectaculoasa încrengătură de relaţii ce îl are la final pe Prinţul Charles.
Fiica acestuia, Velica, căsătorită de Flavio Genga, a devenit favorita lui Mihai Viteazul la Alba Iulia, unele surse susţinând că între cei doi a existat o mare poveste de dragoste, cât timp domnitorul s-a aflat la Curtea princiară a Transilvaniei dar și după,ideea de a face unirea rămânăndu-i în cap Velicăi de pe vremea când Norocea o căsătorise pe 10 iunie 1857, la Tecuci,,cu Vlad , nepotul domnului Moldovei Petru Şchiopul, devenind astfel până la 6 august același an când Vlad e asasinat,doamna Țării Românești și a Moldovei.
La nunta, tăcută „cu multă cheltuială şi jocuri” şi la care s-au adunat „ până la trei mii de oameni”, a
participat şi Mihnea Vodă, domnitorul Ţării Româneşti,zice Grigore Ureche.
Ca bărbat a stârnit multe pasiuni,Zamfira,domniță valahă, care era ctitoră a bisericii din Prislop copleșindu-l cu cadouri ca să-l ia de bărbat.Norocea, care avea multe posesiuni și viță de vie la Pitești a construit SF.Mina,cea mai veche biserică de la noi,iar Primăria Pitești printr-o hotărâre de Consiliu Local din 28 noiembrie a botezat o intrare(nici măcar o stradă)din Calea Craiovei cu numele său.