Despre minunata contribuție a bisericii din Argeș la Unirea de la 1859

Argeșul stă la baza tuturor începuturilor, așa cum biserica noastră a ”pus început bun în toate”. Prin activitatea culturală, ierarhii, si nu numai, prin tot ceea ce au scris in carti, au insistat pe ideea originii comune, a limbii române, a credinței comune a tuturor românilor au susținut ideea Unirii Principatelor Române. În al doilea rând, Unirea a fost susținută, în preajma evenimentului din ianuarie 1859, prin activitatea mitropoliților, a episcopilor, a călugarilor, a preoților si a multor credincioși.

Mitropolitul Nifon și cei trei episcopi ai săi(Climent la Argeș, Filotei la Buzău și Calinic la Râmnicu-Vâlcea) au făcut parte și din Adunarea Electivă a Țării Românești. Printre aleșii în Divan s-a aflat și Constantin, iconomul de la Argeș.

Despre Climent sau Clement al Argeșului, cel care i-a adus lui Cuza ”prin viu grai” vestea alegerii sale ca domn și la București, cărțile ne spun că era un om foarte milostiv, numit ”părintele săracilor și a celor nenorociți”. Pe cheltuiala sa repară biserica și clopotnița de la Văleni, se arăta mereu îngrijorat de” starea dărăpănată a bisericii lui Neagoe”( Mănăstirea Curtea de Argeș) și nu ”ieșea” din cuvântul lui Nifon. Ajunge la Curtea de Argeș în 1850 drept ”cârmuitor vremelnic” iar în septembrie, după ce domnitorul Barbu Știrbei cere obștescului divan să aleagă arhierei la cele patru scaune vacante, Climent este ales cu ”33 de glasuri”. Ulterior vodă Știrbei confirmă rezultatul și hotărăște ca ” pentru iubitorii de Dumnezeu, aleși și întăriți … episcopi au hotărât…., ca iubitorul de Dumnezeu Climent să fie la eparhia Episcopiei Argeșului.

Ulterior Unirii de la 24 ianuarie, Clement îi scrie lui Cuza impresionat de mulțimea de bolnavi veniți la Biserica Domnească pentru a se închina Sfintei Filoteea și după credință se tămăduiesc, cerându-i fonduri pentru a construi 6 încăperi cu câte 4 paturi, fiindcă orașul nu are spital. Domnitorul îi trimite imediat lui A.G.Golescu cererea la Ministerul Cultelor, dar proiectul se blochează din lipsa arhitecților de la Curtea de Argeș.

Tot de numele lui Clement se leagă și participări ale Principatelor Române la Expoziția Universală de la Paris și Londra unde pavilionul nostru se mîndrește cu Mănastirea de la Argeș.

Și Neofit Scriban, un alt reprezentant al Divanului ad-hoc, va ajunge ulterior episcop al Argeșului(1868-1885).Acesta a elaborat două lucrări intitulate ”Unirea și neunirea Principatelor” și ”Foloasele Unirii Principatelor Române”.

Ședința din 24 ianuarie 1859 a fost prezidată de ierarhul menționat și a proclamat domn pe Alexandru Ioan Cuza. O importantă delegație, în frunte cu episcopul Climent al Argeșului, s-a deplasat la Iași, prezentându-i lui Cuza actul de alegere ca domn al Țării Românești.

Noul domn nu va uita rolul bisericii în actul unirii, iar președinte al Adunării Legislative a noului stat a fost mitropolitul Nifon pănă la 6 decembrie 1864, când a fost numit Președintele Senatului României.

Sursă foto: Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului

Bibliografie: Istoria Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului