Argeșul frumosCultură

Ce costum popular are Sfânta Filoteea

Sfânta cu data de celebrare pe 7 decembrie face parte din seria Sfinților Români și este întruchipată în port popular, în costum național din zona Argeșului, mai precis în straie tradiționale purtate pe Valea Topologului.

Sfânta Filofteia a fost adusă la Biserica cu hramul Sfântul Nicolae, unde s-a odihnit peste 700 de ani, până a fost mutată în paraclisul de la Mânăstirea Curtea de Argeș. De aceea, mucenica ce și-a ales domiciliul veșnic în pământul românesc este înfățișată în biserici în costum de pe Valea Topologului.  Născută într-o familie de creștini bulgari din Târnovo, în anul 1206, ea a fost ucisă la vârsta de 12 ani de propriul tată, pentru vina de a fi păstrat și mărturisit prin fapte credința creștină. Locul de îngropăciune însă nu a fost în Bulgaria, ci, la opțiunea sfintei, i s-a ales ca loc de odihnă veșnică Biserica Domnească din Cetatea Argeșului.

Biserica Domnească-Sfântul Nicolae

Mai puțin cunoscut, dar un reprezentant de seamă al artei populare, straiul de Topolog se remarcă prin mai multe trăsături tipice, ușor de recunoscut în veşmintele pe care sfânta le poartă în reprezentările iconografice: costumul cu catrințe, ia cu ciupag și altiță, motivele geometrice în culori sobre, marama.

Cămașa, la rândul ei, are alte tipicuri distinctive. În primul rând, din câte lasă să se vadă pictura stilizată,  ia este una cu ciupag: nu are încrețitură, ci un mic guleraș, care strânge țesătura în mici cute ce coboară pe piept, brodate – aici, delicat, minimal – exclusiv cu motive geometrice, repetitive. Ornamentica întregii cămăși este, de altfel, redusă, frumoasă pentru originalitatea motivelor, abstracte și geometrice.

Naista Mădălina Lupu în costum de pe Valea Topologului cu influențe din zona Sibiului

Altița este cea de-a doua caracteristică a iei de Argeș, iar mâneca lungă, amplă, strânsă la manșetă cu bandă sau volan întregește mărcile specifice ale cămeșii femeiești din Argeș, Topolog. Tipică portului argeșean rămâne marama, cu țesătura ei fină, ca un abur luminos, din pânză de borangic.

O altă explicație pentru reprezentarea Sfântuliței de către pictori și iconografi astfel, o reprezintă ajutorul constant pe care boierii de pe Valea Topologului l-au dat acestei biserici. Cel mai însemnat este Ștefan Balotă pe care îl menționează toate documentele vremii. Nu întâmplător, descendenții săi au fost îngopați aici( Dincă Brătianu, Anastasia Tigveanu- Brătianu, Ilinca,etc).

Mormântul lui Dincă Brătianu

Articole similare