Tu ești de ”lemn Tănase”?

În limba română există peste patru sute de expresii și locuțiuni. Între acestea se regăsește și celebra „lemn Tănase”. Această expresie are o semnificație mai puțin știută, care este aceeaşi cu zicalele „a fi cleşte Tănase”, „a fi cui Tănase” sau „a fi rangă Tănase”.

„A fi de lemn” sau „a fi ca lemnul” înseamnă a nu simți nimic sau a fi insensibil. Cumva, insensibilitatea are legătură cu expresia „a dormi buștean”, care se traduce prin a dormi adânc, sau „a se lămuri buștean”, expresie care se folosește atunci când cineva nu este lămurit într-o oarecare privință.

Alăturarea numelui Tănase acestor expresii vine de la simplul fapt că era unul dintre cele mai comune nume masculine românești. Numele Tănase își are originea în vechiul nume Atanasie, care provine din grecescul Athanasios/Athanasius și Athanasia, care se traduce prin ”nemuritor”, respectiv ”nemurire”.

Acesta apare îndeosebi în onomastica ortodoxă din estul Europei, acolo unde a devenit popular datorită faimei şi cultului unui patriarh din Alexandria. În țara noastră, cel mai probabil s-a renunţat treptat la numele de botez Tănase, acesta rămânând doar ca să întărească zicala „lemn Tănase”, adică a fi un insensibil nemuritor.

Preluat de popoarele slave din limba greacă, numele a ajuns și la români, fiind într-o vreme foarte popular pe aceste meleaguri. În calendarul nostru popular figurează şi sărbătoarea denumită Atanasiile sau Antanasiile. Aceasta din urmă este o contopire a numelor Sfinţilor Antonie şi Atanasie, care sunt sărbătoriți pe 17, respectiv 18 ianuarie.

Ziua de Atanasii este o sărbătoare dedicată copiilor, Sfântul Atanasie fiind unul dintre ocrotitorii lor. Se spune că cine respectă sărbătoarea Atanasiilor și nu muncește în această zi este ferit de ameţeli, de boala copiilor şi de pojar.