Cum a apărut expresia ”vorbești aiurea- n tramvai”?

Vi s-a întâmplat să vi se spună: ”Nu mai vorbi aiurea-n tramvai !”. Este o expresie veche de când lumea, o folosim de când ne știm, însă nu îi cunoaștem cu exactitate proveniența. Cum a luat naștere această alăturare de cuvinte ?

Se pare că la începuturi, când a apărut primul tramvai în București, acesta mergea pe șine, însă era tras de cai. Vehiculul ar fi fost foarte zgomotos, atât din pricina sunetelor de frecare scoase de roțile tramvaiului pe șine, dar și din cauza ropotelor scoase de copitele cailor de tracțiune. Din acest motiv, călătorii erau la rândul lor zgomotoși, fiind nevoiți să vorbească foarte tare pentru a acoperi sunetele produse de tramvai și pentru a se auzi între ei. 

Fiecare dintre vagoanele tramvaiului cu cai avea 10 locuri, iar atunci când acestea erau ocupate, la scară apărea tăbliţa “complect” şi nimeni nu mai putea să urce pentru că era interzisă călătoria în picioare.

Tramvaiele trase de cai aveau o capacitate de 20 – 25 călători, circulau cam la 10 minute, între orele 6 şi 10 seara, iar preţul biletului varia în funcţie de confortul asigurat şi de distanţa parcursă. De cele mai multe ori vehiculele erau arhipline, iar oamenii mergeau pe scări şi pe tampoane.
Tramvaiul cu cai a fost introdus în Bucureşti în decembrie 1872 şi a circulat până în 1929. Tramvaiele trase de cai erau galbene, vatmanii aveau uniforme şi şepci roşii, stăteau pe platforma din faţă şi îndemnau caii cu lovituri de bici.