Cine a fost iubita lui Kogălniceanu din Călinești, Argeș

Istoria e plină de femei care au sucit mințile bărbaților importanți. Nici Kogălniceanu, artizan al Unirii Principatelor Române, fondator al PNL, intelectual de excepție și politician neîntrecut, nu a scăpat. Chiar dacă este atestat faptul că a avut peste 700 de femei, toate notate chiar de el într-un carnet de însemnări, una a fost de excepție iar el a făcut ce n-a făcut nimeni în epocă- și-a asumat-o public.

Mihail Kogălniceanu s-a căsătorit pe 10 noiembrie 1852 cu Ecaterina Jora, văduva colonelului Iorgu Scorţescu, şi din relaţia conjugală a avut trei băieţi şi cinci fete. Aproape două decenii s-a împărţit între căsnicie şi o zbuciumată relaţie extraconjugală cu Raluca Lamotescu. Despre familia ei, un heraldist celebru în epocă, scria că vrea să mistifice genealogia. Mai precis,  pretenţiile nobiliare franceze ale familiei strămoşul era un cavaler „de la Motte”  sau născociseră că se scoboară din faimoasa contesă aventurieră franceză de la Motte-Valois (având într-adevăr sânge regal Valois),implicată în procesul nu mai puţin faimos al aşa-numitei<<Afacerea colierului>>, care a dat naştere la înverşunarea poporului francez împotriva regalităţii, îndeosebi împotriva Reginei Maria-Antoinette, contribuind mult la izbucnirea marii revoluţii din 1789″ („Bucureşti. Amintirile unui oraş”, 1995,p.142). Ce știm sigur este faptul că Lamoteștii locuiau la începutul Căii Dorobanţilor, lângă Piaţa Lahovary, erau boieri iar Raluca Lamotescu pe lângă frumusețe avea și o minte ageră, cum altfel să stea lângă un spirit enciclopedic precum cel al lui Kogălniceanu.

A mutat-o în Muscel, adică la Călinești unde i-a cumpărat o frumoasă proprietate în Vrănești. Și pentru el a fost comod aflându-se în vecinătatea Floricăi, să construiască cu Ion C. Brătianu viitoare strategii care vor duce la independența României și fondarea Partidului Național Liberal. Dar cum i-a fost fidel iubitei Rallu, tot așa i-a fost și lui Brătianu căreia îi spunea de câte ori avea ocazia Firfiric, referindu-se și la bănuțul din epocă dar și la lipsa de importanță a politicianului de la Florica, în accepțiunea sa. Iată ce spunea Sabina Cantacuzino, fiica lui Brătianu: „Cu Mihail Kogălniceanu relaţiunile erau foarte variate. Firea lui nedisciplinată şi cu porniri neînfrânate îl arunca fără tranziţie când în braţele tatei, când în ale adversarilor lui cei mai îndârjiţi. Pe cât era de urât, cu un corp diform, avea un farmec nediscutat şi o autoritate necontestată, de câte ori lua o cauză bună în mână. Acelaşi farmec îl exercita asupra femeilor, care în mare parte au fost cauza neliniştitei sale vieţi şi deselor nevoi de bani“.

Starea civilă şi complicata viaţă amoroasă cu amanta care a făcut tot posibilul să-l convingă pe Kogălniceanu să divorţeze nu l-au împiedicat să aibă nenumărate alte aventuri. Relaţia cu Raluca Lamotescu a fost încheiată din cauza geloziei acesteia, iar Kogălniceanu şi-a căutat fericirea în braţele a sute de femei. „Amorul, cea mai nobilă din toate patimile, care aţâţă la fapte mari, care insuflează eroismul şi geniul, care dă idei de cinste şi de slavă, care înviază, care farmecă, care aduce pe om într-o lume de visuri, unele mai aurite decât altele”scria Kogălniceanu în cartea ”Iluzii pierdute”. Cei doi au avut o fată pe care acesta a recunoscut-o -Maria , devenită mai întâi soţia lui Ioan Lecca şi apoi a lui Atanasie Eliade. Urmaşii lor trăiesc astăzi în Franţa; Margareta Lecca, nepoată de fiică a marelui istoric şi om politic, a fost cea de-a doua soţie a lui Henri Coandă. În trecut însă își petreceau mult timp la Călinești, tanti Paulina de pe Ulița Gării din Golești, în vârstă de aproape 90 de ani, amintindu-și cu plăcere că fiind copil și însoțindu-și mama care făcea menaj în casa ”boierilor”, domnul Coandă îi dădea bomboane

.Este cunoscut faptul că în iunie-iulie 1967 Henri Coandă și soția sa, Margareta, au vizitat România. Savantul se afla în țară la invitația Institutului Politehnic din București, care i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa. De asemenea, a participat la un simpozion despre „Efectul Coandă” organizat de Academia Română și la o întâlnire cu Nicolae și Elena Ceaușescu. Părinții Margaretei erau înmormântați separat – mama în județul Argeș, iar tatăl în județul Bacău – iar ea și-a propus să viziteze mormintele ambilor.

„În drum spre Craiova, savantul Henri Coandă și, mai ales, soția sa, au insistat foarte mult să se oprească în satul Vrănești, comuna Văleni-Podgoria, regiunea Pitești, unde se află cavoul părinților doamnei Coandă. Raluca (Mița) Eliade (în realitate Maria – n.S.T.) a fost fiica lui Mihail Kogălniceanu iar prin căsătorie a devenit Lecca, apoi Eliade.Întrebând mai mulți cetățeni, aceștia au răspuns că au auzit de o fostă moșiereasă cu acest nume, dar nu știu nimic despre cavou. În acest timp, a apărut cetățeanul Ion Despa care, auzind că doamna Coandă este fiica fostei moșierițe, nu știa cum să se prosterneze în fața d-nei. Ion Despa a povestit doamnei Coandă următoarele: cu ani în urmă, prin 1950, mai mulți tineri, în frunte cu fiul președintelui Sfatului popular, crezând că în sicriele din cavou există ceva bijuterii, au scos osemintele afară, care au stat mult timp răspândite pe pământ. Preotul satului, Soare Tudor, cu ajutorul fiului său, care este medic, au adunat osemintele într-un sicriu.La cererea expresă a doamnei Coandă, împreună cu preotul și cetățeanul Despa a fost vizitat cimitirul satului. Henri Coandă a dat 150 de lei preotului, l-a rugat să aibă grijă de mormânt și să vină la București pentru ca, împreună, să cumpere o piatră funerară pentru acest mormânt.Cele povestite de cetățeanul Ion Despa au șocat-o serios pe doamna Coandă: în cursul voiajului a fost bolnavă și nici în prezent nu s-a refăcut de pe urma acestui șoc (la trei zile de la eveniment –n.S.T.), mai ales că Despa și un cumnat al său, muncitor la C.F.R., au povestit unele fapte care, probabil nu au avut loc, ci au fost inventate de ei: câini cu oase în gură, cranii lipsă etc.Destul de afectat a fost și Henri Coandă, care a muncit foarte mult cu soția sa pentru a o determina să vină în România.Henri Coandă ar dori ca, chiar în timpul șederii sale în România, să amenajeze un mormânt decent pentru mama soției sale, fiica lui Mihail Kogălniceanu”.( Fragmente din Arhiva Ministerul de Externe, Fond Special, Franța, Dosar 202 / 1967)