Marin Teodorescu-Zavaidoc s-a născut la 8 martie,1896 într-o casă de pe Trivale.Tatăl său,Tănase Teodorescu,”cânta la tambal de plangeau si surzii si alinta cu vioara urechile obisnuitilor de prin carciumi”. Marin era al doilea sau fiu si, cand l-a nascut nevasta, Constanța, Tănase visa sa rupa gura lumii cu un taraf de familie.A 1737675 1453830086 5215.jpeg1

Când era mic,umbla purtat sub şubă de tatăl său, vestitul viorist şi ţambalist Tănase din Piteşti pe la petreceri de bogați. Dar nici scripca nici ţambalul nu l-au atras. Se furişa după uşă, cu chitara, unde zicea cu vocea, de mama focului, tot felul de cântece auzite pe la nunţi, trăgâd un chiot strident la finalul fiecărei strofe.

Există femei în istoria românilor care au creat prin frumusețea și farmecul lor conflicte armate,polemici și vărsare de sânge.Dar cine a fost cea mai disputată domniță româncă?Ruxandra Basarab1Ruxandra, fiica lui Neagoe Basarab, a fost maritata cu doi domni ai Tarii Romanesti, Radu de la Afumati si Radu Paisie. „Se pare ca Neagoe i-o fagaduise lui Ștefanita Voda, din Moldova, numai ca, atunci cind a ajuns la virsta casatoriei, Neagoe murise, iar protectorul Ruxandrei l-a preferat pe Radu de la Afumati, voievodul de peste munti gest care n-a ramas fara urmări, pentru că Ștefanită a incercat sa-si rascumpere paguba. Razbunarea lui a insemnat o navala in Tara Romaneasca, infructuoasa, repetata fara rezultat. Până la urma, după câte ne spune istoria, s-a multumit cu Stana, sora ei cea mică, despre care cronicile spun ca l-ar fi otravit, apasata fiind de dorinta unei razbunari, caci ea fusese data in schimbul alteia, ca sa-l multumeasca pe vajnicul moldovean"spune istoricul Horia Mazilu.

Legenda fotbalului argeșean, Nicolae Dobrin, ar fi împlinit zilele trecute 69 de ani.

Nu știm dacă realizați ce aventură este să pătrunzi în sediul administrativ al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului! Întâi, ești chestionat de un portar, oarecum amabil, despre scopul și durata vizitei.

La împlinirea celor 70 de ani, sau a celor 7 ani de-acasă, cum spune ÎPS Calinic , arhiepiscopul Argeșului și Muscelului și-a făcut singur un cadou, în posesia căruia revista noastră a intrat de curând.

La 10 mai 1866, Carol I intră în Bucureşti adus de Brătianu. Acest moment a reprezentat naşterea Dinastiei şi începutul unei perioade de profunde schimbări în societatea românească. România avea încă, la acea vreme, statut de ţară aflată sub suzeranitatea turcă. Carol I, aflat în faţa Parlamentului, jura că va fi credincios legilor ţării, că va păzi religia românilor, integritatea teritoriului lor.

Se întâmpla pe la 1873,când calea ferată Pitești-Slatina care în loc să meargă în linie dreaptă,ca șoseaua națională,face brusc o curbă ce trece prin Costești și Stolnici.Această deviere a schimbat profund viața socială și nivelul economic și cultural al comunei.Țăranii din Stolnici au reușit să meragă la București zilnic să își vândă legumele,brânza și alte produse agricole.

Astăzi unul din miturile Argeșului cu care ne mândrim, bucuroși că-i suntem contemporani, împlinește o frumoasă vârstă.A absolvit Universitatea Politehnică București,s-a angajat ca inginer la Uzina Dacia în 1968,în 1990 a devenit directorul general al Uzinei Dacia,în 2002 vicepreședinte al Consiliului de Administrație,în urma privatizării de către Renault,în 2004 este decorat cu distincția Ordinul Național al Legiunii de Onoare de către președintele Franței iar în 2012 statul român îi acordă Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler.Este președintele Asociației Constructorilor Români de Automobile și un vehement susținător al autostrăzii Pitești- Sibiu.

La mulți ani,Constantin Stroe!

Cel mai tare băiat la capitolul computere,un demn urmaș al lui Zuckerberg,este din Pitești.A făcut trei ani Colegiul I.C.BRĂTIANU unde i-a avut profesori pe Adrian Benghe și Nicoleta Voica apoi s-a mutat  la Liceul de Informatică din București.La 17 ani a câștigat concursul organizat de Google și a fost invitat în California la GOOGLE.

Acum Laurențiu este student la Politehnică și împreună cu alți doi colegi talentați au lansat în 2014 aplicația WABBIT.Wabbit te ajuta sa reiei legatura cu persoana care ti-a atras privirea pe strada, mai devreme, fara sa ii ai datele de contact,e un fel de Cupidon modern în jungla modernă,pentru cei timizi,pentru cei care vor să interacționeze dar nu se cunosc.

Ideea i-a venit lui Laurențiu în timp ce se uita după o fată necunoscută dar a venit metroul,ea s-a urcat și de atunci s-a tot gândit la o idée genială pentru a o reîntâlni.

În fotografie Laurențiu Ion alături de”urâțica”lui soră,model și actriță în Marea Britanie,Mădălina Bellariu Ion.

La fel de influentă ca sora ei Velica,iubita lui Mihai Viteazu,soție a lui Vlad(nepotul lui Petru Șchiopul)și a ambasadorului,văr al Papei,Fabia Genga,Zamfira Norocea este argeșeanca datorită căreia familia regală a Marii Britanii se poate lăuda că se trage din Draculea.

Ivan Norocea, tatal Zamfirei, a fost inalt dregator muntean,Logofăt de Pitești, apoi ambasador al Transilvaniei. A pribegit ani de zile prin Ardeal, dupa ce si-a pierdut functia din Tara Romaneasca, si a fost considerat de istorici una dintre cele mai spectaculoase figuri politice din secolul al XVI-lea. Ivan Norocea i-a slujit pe doi dintre marii conducatori ai vremii, pe Sigismund Bathory si pe Mihai Viteazul, iar influenta sa in Transilvania se va dovedi decisiva in stabilirea legaturilor de familie dintre nobilimea munteana si cea ardeleana. Caci, prin casatoria Zamfirei cu marele ambasador al Transilvaniei la Inalta Poarta, Peter Racz de Galgo, Zamfira este cea care duce sangele Basarabilor munteni in spectaculoasa increngatura de relatii la capatul careia se gaseste azi Printul Charles.

Revista AGRESSIVE a ales o metodă inedită să își promoveze femeile de succes din Argeș și a ales nouă doamne și domnișoare cu vârste,profesii și statut social diferit să le prezinte în fotografii de excepție,fiindcă Babele sunt un vechi obicei românesc.

Vine din zona de sud a  județului și cântă încă din 1983 ca solistă la Doina Argeșului. În anul 1997 reușește să  cânte  sub bagheta marelui Goran Bregovic, reprezentând România la festivitatea de închidere a Centrului Cultural European ce se ţinea pe atunci în Grecia, la Salonik.