calusari bucuresti interbelic 770x4701La acest final de săptămână,sâmbătă și duminică,în Sudul Argeșului,la Costești,foarte aproape de locul din care au plecat argeșenii care au spus lumii cea mai frumoasă poveste, Călușarii din Pădureți-Argeș,va avea loc cel mai frumos eveniment,Festivalul Național al Ansamblurilor Folclorice și Formațiunilor de Călușari-ediția a VIII-a.

Din ciclul “codru-i frate cu românul”, dar și marmota cu Chiriloiu, dorim să vă facem cunoștință cu singurul doctor în ceva din Argeș, pentru care băgăm mâna în foc că nu va fi aruncat vreodată la stâlpul plagiatului. În limba română poporană, acest lucru ar însemna că directorul de la Păduri din Argeș, Armand Chiriloiu, și-a dat doctoratul în Marmote. Și marmotele, pentru aceia care nu cunosc, sunt acele animăluțe pe cale de dispariție, la noi, care ajută la construirea barajelor naturale în calea urgiilor meteo.marmota

Silvicultorul nostru a plecat peste graniță să aducă niște exemplare cu care a populat Munții Rodnei și Munții Făgăraș. Omul a fost puțin trist pentru că a recurs la această rută ocolitoare, întrucât el dorea să le aducă tocmai din țara în care ele înveleau ciocolata în staniol. Dar, cele din Elveția, ne gândim, erau mai scumpe și mai rare, pentru că munceau  pe schimburi la fabrica de ciocolată, așa cum se povestește în reclama cu pricina.chiriloiu 2

Le-a adus din  Franța, pentru că  silvicultorul se afla la shopping, iar pe lângă un parfum și-o rochie pentru nevastă, a zis să arunce în coș și câteva perechi de marmote, ca erau la ofertă. Animalele s-au făcut mari și l-au făcut mare pe Chiriloiu,în 2005, în momentul în care acesta a semnat teza de doctorat cu titlul „Studiul populațiilor de marmotă din România ”, la Universitatea Transilvania din Brașov.

Altfel, Armand Chiriloiu a demonstrat că este un tânăr de perspectivă încă de la 28 ani, când a fost numit șef la Vânătoare, peste toată țara, de către Adrian Năstase. Acesta din urmă a fost impresionat de maniera în care Chiriloiu i-a organizat o vânătoare la niște mistreți cu colți de argint. 

Se spune că drumul până în iad e pavat cu intenții bune. În cazul nostru, parcul Mănăstirii Curtea de Argeș este pavat cu câteva statui din ipsos realizate de niște ageamii în branșă și etalate publicului la rang de operă de artă. Niște kitchuri înfiorătoare care ar fi mers excelent cu termopanele pe care monumentul  le-a avut montate cu ceva ani în urmă și scoase cu mare circ.

La Paris,locuiește de mai mulți ani,o argeșeancă simpatică,volubilă, frumoasă și mai ales talentată.Piteșteancă de fel,a studiat la Colegiul Brătianu,la București a făcut Tetru și Film la Media Pro,a continuat la Paris să studieze tot teatru la Universite Paris 8,iar în prezent are zeci de proiecte în derulare.

Prințul Matei Ghika Cantacuzino a fost unul din acele personaje care te inspiră,îți insuflă curaj și patriotism.Culmea,o vreme a trăit în Argeș,la Izvoru unde a fost primar.În anii 30 se căsătorise cu Ioana Perticari,fiica Elenei Davila și a generalului Jean Perticari,nași de cununie fiind Regele Ferdinand și Regina Maria.

Pentru sufletul celor morţi fără lumânare, tradiţia la Izvoru,în Sudul Argeșului, păstrează cu sfinţenie un obicei inedit pentru slujba din Vinerea Mare. Un cocoş alb este dus la biserică şi altfel se crede că cel „adormit“ va avea lumină pe lumea cealaltă.

Mulți au auzit de Mânăstirea Nămăiești sau de o icoană care te ajută dar câți știu de fapt cât de valoroase sunt pentru lumea orodoxă?

”Corbii de piatra este un loc unde parca Dumnezeu a scapat din palme primii oameni. Manastirea Corbii de Piatra este un strop de religie sapata in stanca”spunea un ziarist uimit după ce a vizitat acest loc al Argeșului care în ghinionul lui,a avut norocul să aibă o mare publicitate și pentru faptul că strămoșii lui Matei Corvin descindeau din Corbi.

Prima atestare documentara, la 23 iunie 1512, nu reprezinta si infiintarea manastirii. Astfel, avem marturii certe conform carora locasul ar fi existat si inainte de aceasta data.

Biserica rupestra de la Corbi deriva tipologic din bisericile sala, cu doua altare dedicate unui hram dublu si caracteristice lumii bizantine din secolul al X-lea,exact ca cele din Cappadocia. Locul este recunoscut drept o vatra ascetica romaneasca,unii susținând chiar faptul că dacii s-ar fi rugat în urmă cu mii de ani în acest loc,aducând sacrificii lui Zamolxis.

Primăria Corbi pe lângă faptul că are numeroase inițiative,este activă și pe rețelele de socializare.Ultima inițiativă este aceea de a strânge fotografiile vechi ale locuitorilor,în care aceștia poartă frumosul port popular.

Despre acești locuitori de la munte care practică transhumanța de mii de ani și se pot lăuda cu o mânăstire rupestră specifică Capadociei se știe că s-au pogorât de peste munți,de la Sibiu,din localitatea Jina acum trei sute de ani și și-au păstrat costumul popular diferit de cel al argeșenilor,din lână,cu șorțuri negre,iar femeile poartă pălărie de ciobănițe.

Revista Agressive are privilegiul să vă prezinte chipurile a doi dintre moștenitorii istoriei României,descendenții lui Dinicu Golescu,stră-strănepoții doctorului Carol Davila,strănepoții generalului Ion Perticari,care i-a fost aghiotant Regelui Carol și educator lui Carol al doilea,nepoții Ioanei Perticari,fiica generalului și a Elenei Davila Perticari,căsătorită cu prințul Matei Ghika Cantacuzino,aviatorul condamnat la moarte care a avut curajul să-l scoată din țară pe Auschinit sau Vintilă Brătianu.

Fotografiile au fost surprinse săptămâna trecută la Izvoru,unde familia a deținut numeroase proprietăți,un castel,a construit prima școală de meserii din țară,pentru fiica lui Carol Davila a fost construit primul spital sătesc din România și multe alte realizări care făceau din uitata,acum,comună un paradis.

Dacă vă întrebați ce vinuri trebuie băute azi să rămâneți și patrioți și în picioare după 44 de pahare,cum spune tradiția,răspunsul e unul singur-vinul de Ștefănești,sau Marcea sau oricare de la un producător local Made in Ștefănești!

Podgoria Ștefănești cuprinde trei centre viticole, Ștefănești și Valea Mare-Dâmbovița, și în toate cele trei, pe primul loc se situează producerea vinurilor albe de calitate superioară.

Potrivit oenologului Mihai Macici, în centrul Ștefănești, vârful calitativ este reprezentat de vinurile de Sauvignon, seci și demiseci, și de vinurile demidulci de Tămâioasă românească. Sortimentul este completat de vinurile albe seci sau demiseci de Chardonnay, Pinot gris, Fetească albă și de cele seci de Riesling italian, Fetească regală și Aligoté. De asemenea, aici se produc și vinuri roșii de Fetească neagră, Cabernet Sauvignon și Merlot. Tot la centrul viticol Ștefănești se realizează și băuturi de tip Brandy, având la bază vinuri mai acide și mai slab alcoolice, obținute îndeosebi din Fetească regală.